Indicatorul CFA arată o scădere a încrederii macroeconomice și anticipații economice tot mai slabe
SURSA FOTO: Dreamstime - economie
Indicatorul de Încredere Macroeconomică calculat de Asociația CFA România a scăzut în octombrie, iar economiștii anticipează o evoluție modestă a economiei în 2025 și 2026. Inflația este estimată să încetinească, însă riscurile fiscale rămân ridicate.
Cum a evoluat indicatorul de încredere calculat de CFA
Asociația CFA România anunță că Indicatorul de Încredere Macroeconomică a scăzut cu 7,3 puncte în luna octombrie. Ambele componente au înregistrat diminuări importante.
Componenta de anticipații a coborât cu 7,8 puncte, ajungând la valoarea de 29,2, iar componenta care măsoară percepția asupra condițiilor curente a scăzut cu 6,3 puncte, până la 32,3. Aceste date conturează o percepție mai pesimistă în rândul profesioniștilor în investiții.
Rata anticipată a inflației pentru următoarele 12 luni, până în noiembrie 2026, a scăzut la 6,26%, un nivel inferior celui raportat în luna anterioară. Asociația arată că 75% dintre respondenți estimează o diminuare a inflației în perioada următoare.
Este pentru prima dată în actualul episod inflaționist când anticipațiile privind inflația se reduc față de exercițiul precedent.
Prognoze privind cursul euro și economia
Aproximativ 83% dintre participanții la sondaj anticipează deprecierea leului în următoarele 12 luni. Pentru un orizont de șase luni, cursul mediu anticipat este de 5,1410 lei pentru un euro, iar pentru 12 luni prognoza medie ajunge la 5,2045 lei pentru un euro.
Anticipațiile de creștere economică pentru anul 2025 au fost revizuite în scădere și se plasează la o valoare medie de 0,6%. Pentru anul 2026, economia este estimată să crească sub 1%. Respondenții anticipează și o majorare a datoriei publice, care ar urma să ajungă la 62% din PIB în intervalul de 12 luni analizat.
Deficitul bugetar prognozat pentru anul 2025 are o valoare medie de 8,3% din PIB, iar pentru 2026 estimarea este de 7%. Asociația subliniază că politica fiscală continuă să fie principalul risc pentru inflație și stabilitatea financiară.

Percepții privind piața imobiliară
În ceea ce privește prețurile locuințelor, 54% dintre participanții la sondaj anticipează o stagnare în următoarele 12 luni. Totodată, 67% consideră că prețurile actuale sunt supraevaluate, în timp ce 33% le consideră corect evaluate. Aceste opinii reflectă prudența tot mai vizibilă în ceea ce privește evoluția pieței imobiliare în marile orașe.
Președintele Asociației CFA România, Adrian Codirlașu, spune că evoluția negativă a indicatorului este în concordanță cu dinamica economiei. El afirmă că anticipațiile inflației s-au redus pentru prima dată în această perioadă și că ritmul lent al reducerii deficitului bugetar rămâne un punct sensibil.
Codirlașu subliniază că politica fiscală continuă să fie un factor determinant pentru riscurile economice și financiare din perioada următoare.
„În concordanţă cu evoluţia economiei, indicatorul de încredere a continuat să se reducă. Este de remarcat că, pentru prima oară în acest episod inflaţionist, anticipaţiile de evoluţie a ratei inflaţiei pentru următoarele 12 luni s-au redus faţă de exerciţiul anterior. De asemenea, sunt de remarcat anticipaţiile de reducere lentă a deficitului bugetar. Practic, politica fiscală rămâne principalul risc asupra inflaţiei şi a stabilităţii financiare şi în anul următor”, spune Adrian Codirlaşu.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





