Adrian Câciu contrazice nevoia unor noi tăieri de cheltuieli: Dedic aceste cifre domnului Bolojan. Pro-bono!

Economistul Adrian Câciu afirmă că datele privind evoluția cheltuielilor de personal arată că România se află deja pe traiectoria stabilită de planul fiscal și că nu sunt necesare reduceri suplimentare, așa cum susține Guvernul.

Mesajul economistului este construit pe evoluția cheltuielilor de personal

Adrian Câciu a transmis că analiza cifrelor privind ponderea cheltuielilor de personal în PIB arată clar că ajustările sunt deja în desfășurare. El a spus că, potrivit acestor date, România se îndreaptă către un nivel de 7,8 la sută din PIB în anul 2027, cu mult sub media Uniunii Europene.

Economistul a indicat că media europeană este de 10,2 la sută din PIB, ceea ce arată că România se situează cu douăzeci și patru la sută sub acest nivel în perspectivă.

România a depășit media UE doar în anul 2020

Câciu a afirmat că singurul an în care România a depășit ușor media Uniunii Europene la cheltuielile de personal a fost anul 2020. El a precizat că în acel an România a avut o pondere de 10,4 la sută din PIB, comparativ cu 10,2 la sută în UE.

Economistul a spus că evoluțiile ulterioare contrazic ideea unui nivel excesiv al cheltuielilor de personal și că, în anul 2024, România ar fi ajuns la un nivel similar cu cel din anul 2021.

Adrian Câciu a explicat că datele se bazează pe ipoteze incluse în planurile fiscale și în pachetele de măsuri deja adoptate. Printre aceste măsuri se regăsesc planul fiscal structural pe termen mediu aprobat de Comisia Europeană, pachetul unu și pachetul doi de măsuri trecute de Parlament, precum și neindexarea salariilor în anii 2026 și 2027.

Câciu spune că aceste elemente sunt suficiente pentru a duce ponderea cheltuielilor de personal la nivelul prevăzut pentru anul 2031, chiar înainte de termen.

Impactul inflației și poziția față de angajații din sectorul public

Adrian Câciu a afirmat că inflația de zece la sută are deja efecte asupra veniturilor salariale, reducând puterea de cumpărare a angajaților. El a transmis că lucrătorii din sectorul public nu ar trebui considerați responsabili pentru dezechilibrele bugetare.

Economistul a menționat că militarii, polițiștii, medicii, profesorii, asistenții medicali și lucrătorii din asistența socială îndeplinesc funcții esențiale și nu pot fi tratați ca o categorie asupra căreia ar trebui concentrate măsuri de reducere a cheltuielilor.

El a transmis că eventualele ajustări suplimentare se pot realiza „înțelept”, prin procese care au loc în mod natural, cum ar fi ieșirile la pensie. De asemenea, Câciu a menționat reorganizările și comasările de instituții ca instrumente care pot contribui la reducerea treptată a cheltuielilor, fără tăieri directe ale veniturilor angajaților din sectorul public.

„Dedic aceste cifre și această postare domnului Bolojan. Pro-bono! (La final, indic sursa datelor).

Cifrele sunt mai puternice decât cuvintele!

Iar afirmațiile pe care eu le fac au la bază cifre și analize.

Aveți în poză evoluția cheltuielilor de personal în România în perioada 2019–2027, ca ponderi în PIB.

Veți observa că ajustările au deja loc, nu mai sunt necesare alte ajustări, pentru că măsurile deja luate ne aduc la o pondere a cheltuielilor de personal de 7,8% din PIB în anul 2027, cu 24% sub media Uniunii Europene, care este de 10,2% din PIB.

Veți observa că doar în anul 2020, anul deșănțării bugetare (nu îmi invocați pandemia, din nou, vă rog), România a fost ușor peste media UE la cheltuieli de personal (înregistrând 10,4% din PIB față de 10,2% din PIB).

Veți observa că ceea ce ni se spune de șase luni este contrazis de cifre și că, în anul 2024, anul „dezmățului”, cum vă mint cei de dreapta, România a avut cheltuieli de personal egale ca pondere în PIB cu anul 2021.

Veți observa că, deja din 2027, România va fi cu mult sub cât trebuia să fie în 2031 în ceea ce privește ponderea în PIB a cheltuielilor de personal, adică la 7,8% față de 8,3% în 2031.

Ipotezele cu care lucrăm au fost deja stabilite prin măsuri agreate de coaliție:

1. Planul fiscal structural pe termen mediu 2025–2031, aprobat de CE (aveți poza din el).

2. Pachetul 1 și 2 de măsuri trecute de Parlament.

3. Neindexarea/înghețarea salariilor pentru 2026 și 2027.

Mai spun și că simpla existență a inflației de 10% înseamnă, la rândul său, o depreciere cu 10% a veniturilor salariale ale lucrătorilor.

Angajații de la stat nu sunt dușmanii poporului. Nici militarii, nici polițiștii, nici medicii, nici profesorii, nici asistenții medicali, nici cei din asistența socială care ajută persoanele vulnerabile.

Eventualele ajustări în administrație se pot face înțelept, nu prin tăieri absurde. Există factori de ajustare naturală (ieșiri la pensie), există reorganizări, comasări de instituții etc.”, a transmis economistul Adrian Câciu.