Cristian Socol îl contrazice pe Ilie Bolojan: Nu cheltuielile sunt exagerat de mari, ci veniturile încasate la buget sunt exagerat de mici

Economistul Cristian Socol a criticat declarațiile premierului Ilie Bolojan privind bugetul României, susținând că nu cheltuielile excesive sunt problema principală, ci veniturile fiscale reduse. El a făcut aceste afirmații în contextul dezbaterilor publice din România despre deficit, colectare fiscală și sustenabilitatea finanțelor publice.

Cristian Socol, mesaj pentru Ilie Bolojan

Economistul Cristian Socol a susținut, într-o postare publicată vineri, 15 mai 2026, pe Facebook, că nu cheltuielile sunt exagerat de mari, ci veniturile încasate la buget sunt exagerat de mici. Și nu printre cele mai mici, ci chiar vicecampioni – Ro, pe locul 2 in UE la cele mai mici ponderi ale veniturilor încasate la buget din impozite și taxe.

Socol a reamintit că, în anul 2024, România avea o pondere a cheltuielilor cu salariile bugetarilor de 11,2% din PIB (ESA), iar pe cash de 9,4% din PIB. Pe metodologie ESA, România se afla în spatele Poloniei, țară comparabilă ca structură a economiei, dar peste media UE, Ungariei si Cehiei.

Potrivit spuselor sale, România ocupă locul 2 în UE la cele mai mici venituri bugetare încasate din impozite și taxe. Suntem la 11,6pp din PIB de media UE27, adică bugetele anuale ale Educației, Sănătății, Agriculturii și Culturii din România adunate. România are 28,8% din PIB, Bulgaria 30,5% din PIB, Ungaria 35,3% din PIB, Polonia 37,6% din PIB iar media UE este de 40,4% din PIB.

În plus, deși România are printre cele mai mici taxări ale capitalului din UE, are cel mai ridicat gap de TVA – fraudă la TVA (TVA neîncasată) din UE, de 9,2 miliarde euro (2,3% din PIB, calcul la PIB-ul estimat pentru 2026).

De altfel, spune Socol, „ANAF are de recuperat arierate, subliniez – vorbesc de arierate recuperabile – de 36,3 miliarde lei și din acestea 12,4 miliarde lei sunt bani reținuți de la oameni drept contribuție la pensii si sănătate dar nevirați la buget!”

„Nu cheltuielile sunt exagerat de mari, ci veniturile încasate la buget sunt exagerat de mici!

Declarații PM Ilie Gavril Bolojan ”Avem cheltuieli salariale cu bugetarii disproportionat de mari fata de veniturile bugetare pe care le avem”.

„Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE dar ca procent cele mai mari cheltuieli salariale ca pondere în veniturile fiscale, de 40%”.

FactChecking: Nu cheltuielile sunt exagerat de mari, ci veniturile încasate la buget sunt exagerat de mici. Și nu printre cele mai mici, ci chiar vicecampioni – Ro, pe locul 2 in UE la cele mai mici ponderi ale veniturilor încasate la buget din impozite și taxe, cf Eurostat.

Formularea PM relativizează raportând cheltuielile cu salariile bugetarilor la veniturile fiscale, și nu la PIB. De parcă este vina profesorilor, medicilor, polițiștilor, militarilor, pompierilor sau funcționarilor publici că se strâng bani / venituri din taxe și impozite la buget atât de puțini / puține, asemănătoare unei economii paradis fiscal / offshore (precum Irlanda, Malta s.a.).

Adică se aruncă anatema, din nou, pe bugetarii ”grași și îmbuibați” de salariile enorme, când de fapt problema structurală este că veniturile încasate la buget sunt prea mici (și nu cheltuielile prea mari).

Argumente

1. România avea în 2024 o pondere a cheltuielilor cu salariile bugetarilor de 11,2% din PIB (ESA) iar pe cash de 9,4% din PIB (aveți în vedere creșterea salariilor profesorilor si a altor categorii de personal bugetar). Pe metodologie ESA, România se afla în spatele Poloniei, țară comparabilă ca structură a economiei, dar peste media UE, Ungariei si Cehiei (captura 1). O analiză pe cash cf cu datele oficiale ale Strategiei Fiscal Bugetare 2026-2028 (https://mfinante.gov.ro/…/sit…/SFB2026-2028_13032026.pdf), arată că prin înghețarea salariilor in 2025 și 2026, România ajunge de la o pondere în PIB a cheltuielilor de personal de 9,4% în 2024 la 8,8% în 2025 și 8,2% din PIB în 2026. (captura 2)

2. De ce să ne chinuim să crească colectarea? Mai bine să se taie de la 95% din populație, începând cu profesorii. Dar, iată, România ocupă locul 2 în UE la cele mai mici venituri bugetare încasate din impozite și taxe din UE (între Malta și Irlanda, cunoscute economii offshore / paradisuri fiscale). Suntem la 11,6pp din PIB de media UE27, adică bugetele anuale ale Educației, Sănătății, Agriculturii și Culturii din România adunate. România are 28,8% din PIB, Bulgaria 30,5% din PIB, Ungaria 35,3% din PIB, Polonia 37,6% din PIB iar media UE este de 40,4% din PIB. Dacă venituri nu sunt, de unde cheltuieli? De unde deficite mici? (captura 3)

3. Ne văităm de cheltuieli ”prea mari” cu salariile profesorilor, medicilor, polițiștilor, militarilor, dar uităm să vedem câte venituri nu se încasează la buget. Deși România are printre cele mai mici taxări ale capitalului din UE, are cel mai ridicat gap de TVA – fraudă la TVA (TVA neîncasată) din UE, de 9,2 miliarde euro (2,3% din PIB, calcul la PIB-ul estimat pentru 2026) (detalii aici https://taxation-customs.ec.europa.eu/…/figh…/vat-gap_en)

4. Să nu uităm că România este în topul economiei subterane și al evaziunii fiscale din UE. Ultimele estimări relevante privind dimensiunea economiei subterane le regăsim aici https://www.europarl.europa.eu/…/IPOL_STU(2022)734007… (captura 4)

5. In plus, ANAF are de recuperat arierate, subliniez – vorbesc de arierate recuperabile – de 36,3 miliarde lei și, atenție la structură, din acestea 12,4 miliarde lei sunt bani reținuți de la oameni drept contribuție la pensii si sănătate dar nevirați la buget! Nici nu mai contează ca sunt companii de stat sau private! (captura 5)

Când și așa România avea venituri la buget de tip economie paradis fiscal / offshore, să renunți la 3-5 miliarde lei anual reducând impozite și taxe pe companiile mari fără a compensa cu nimic și eliminând plafonul de deductibilități pe anumite cheltuieli de consultanta, management etc– erodând și mai mult baza de impozitare – pare un experiment puternic ideologizat.

Să vii după și să te vaiți că profesorii, medicii, pompierii, polițiștii sunt prea mulți și/sau prea bine plătiți – după ce le-ai tăiat 14% din puterea de cumpărare – record, pare deja un experiment social periculos”, este mesajul lui Socol.

Explicațiile lui Ilie Bolojan privind tăierea banilor bugetarilor

Ilie Bolojan a prezentat vineri, 15 mai 2026, un document format din șase grafice prin care explică necesitatea unei legi a salarizării în sectorul public, menită să asigure transparență și corelarea salariilor bugetarilor cu productivitatea muncii și cu resursele reale ale economiei. Premierul susține că, în forma actuală, cheltuielile cu salariile din sistemul public sunt prea ridicate în raport cu veniturile încasate de stat și că este nevoie de o reformă care să stabilizeze finanțele publice.

Acesta afirmă că, la finalul anului 2025, România are aproximativ 1,28 milioane de posturi în sectorul public, iar politicile salariale au evoluat de-a lungul timpului într-un mod relativ decuplat de dinamica productivității. În același timp, diferențele dintre salariile din sectorul public și cele din mediul privat s-au accentuat. Bolojan arată că România se află într-o situație dificilă, având printre cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeană, dar o pondere ridicată a cheltuielilor salariale raportate la aceste venituri, de aproximativ 40%. În acest context, el consideră că aparatul bugetar este prea costisitor în raport cu resursele colectate, idee reflectată și în analize jurnalistice anterioare.

Premierul subliniază că viitoarea lege a salarizării va trebui să respecte angajamentele privind reducerea deficitului bugetar, iar statul ar trebui să mențină cheltuielile de personal la puțin peste 8% din PIB. În prezent, acestea se ridică la aproximativ 166 de miliarde de lei, echivalentul a 8,1% din PIB. În acest context, el afirmă că există două opțiuni principale pentru evoluția salariilor în sectorul public: majorări salariale moderate sau, în cazul unor creșteri mai consistente, reducerea numărului de angajați din anumite instituții.

Primul grafic arată că structura sectorului bugetar este dominată de două domenii principale, educația și sănătatea, care cumulează peste jumătate din totalul angajaților din sistemul public în 2025. Administrația publică reprezintă o altă parte importantă, iar structurile de ordine publică și apărare au, de asemenea, o pondere semnificativă, ceea ce indică faptul că o mare parte a aparatului de stat este formată din personal din servicii esențiale.

Al doilea grafic evidențiază distribuția cheltuielilor salariale, arătând că cele mai mari sume sunt direcționate către sănătate și educație. Totodată, anumite domenii, precum apărarea, ordinea publică și justiția, au o pondere mai mare în cheltuieli decât în numărul de angajați, ceea ce indică salarii medii mai ridicate în aceste sectoare și o presiune suplimentară asupra bugetului.

Al treilea grafic arată că, după anul 2017, salariile medii brute din sectorul public au crescut mai rapid decât cele din sectorul privat, ceea ce a condus la o divergență semnificativă între cele două în anul 2024.

Graficul al patrulea compară evoluția salariilor din sectorul public cu productivitatea muncii din economie, evidențiind faptul că salariile au crescut într-un ritm mai accelerat decât productivitatea. Acest lucru sugerează, potrivit analizei, o deconectare între politicile salariale și performanța economică reală.

Al cincilea grafic plasează România în context european și arată că țara se află într-o zonă de risc fiscal, având printre cele mai mici venituri fiscale ca pondere în PIB din Uniunea Europeană, dar cheltuieli salariale ridicate raportate la aceste venituri. Această situație indică nu doar nivelul cheltuielilor, ci mai ales capacitatea redusă a statului de a colecta taxe și impozite.

Ultimul grafic arată evoluția ponderii cheltuielilor de personal în totalul veniturilor fiscale, evidențiind faptul că în anumite perioade, în special în jurul anului 2020, aproape jumătate din veniturile colectate erau direcționate către salariile din sectorul public. Deși acest procent a mai scăzut ulterior, nivelul rămâne ridicat, ceea ce limitează spațiul fiscal pentru investiții și alte cheltuieli publice sau pentru reducerea deficitului bugetar.

„Azi avem cheltuieli disproporționat de mari raportat la veniturile bugetare. Vor fi discuții între partide, între Ministerul Muncii și zona profesională din fiecare domeniu și se cuvine să prezint câteva date care nu pot fi ocolite. Avem 1.280.000 de posturi la finele lui 2025. Avem politici salariale decuplate de dinamica productivității muncii. Decalajul de salarizare dintre privat și public se adâncește.

Avem o situație în care România are printre cele mai mici venituri fiscale din UE dar ca procent cele mai mari cheltuieli salariale ca pondere în veniturile fiscale, de 40%. Este o poziționare care nu ne avantajează și o restrângere pe care trebuie să o ia în seamă orice legiuitor. Nu avem decât două posibilități reale: o creștere de amplitudine mică sau dacă se doresc creșteri mai mari, singura soluție este să reducem personalul acolo unde nu se justifică”, a explicat Bolojan.