UPDATE. Pot crește taxele locale de la 1 ianuarie 2026. CCR a devansat judecarea contestației din ianuarie 2026 pe 10 decembrie 2025

Curtea Constituțională a decis joi să programeze pentru 4 februarie 2026 examinarea sesizării asupra legii care prevede majorarea taxelor locale și a taxelor auto de anul viitor. Amânarea analizei împiedică intrarea în vigoare la data stabilită inițial de Guvern, ceea ce influențează atât planificarea bugetelor locale, cât și calculele financiare ale contribuabililor.

UPDATE 17:45

La numai o oră după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a cerut Curții Constituționale urgentarea judecării contestației depuse de AUR împotriva legii de majorare a impozitelor pe proprietate, CCR a anunțat că a devansat termenul de judecată: termenul nu va mai fi pe 21 ianuarie 2026, ci pe 10 decembrie 2025.

UPDATE 16:42 Contestația va fi analizată pe 21 ianuarie 2026

Curtea Constituțională a stabilit ca noua sesizare depusă de AUR împotriva legii privind redresarea și eficientizarea resurselor publice să fie judecată la 21 ianuarie 2026, o dată care complică planurile Guvernului de a aplica modificările fiscale chiar de la începutul anului viitor. Actul normativ prevede creșteri de taxe și impozite pentru proprietăți, terenuri, vehicule și dividende, precum și ajustări ale unor tarife, fiind considerat de Executiv o piesă centrală în procesul de echilibrare bugetară.

Legea, parte a pachetului pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea, fusese adoptată din nou în Parlament după o primă intervenție a Curții, care decisese că doar prevederea referitoare la folosirea testului poligraf este neconstituțională. În varianta corectată, textul a fost transmis pe 20 noiembrie Președintelui României pentru promulgare, însă a fost contestat imediat la CCR, ceea ce a dus la stabilirea unui nou termen de analiză.

Conform unor surse judiciare, sesizarea depusă de AUR vizează din nou modificările fiscale și bugetare introduse prin lege, invocând încălcări de constituționalitate similare celor ridicate anterior. De data aceasta, însă, termenul fixat pentru judecare împinge orice decizie după începutul anului 2026, punând Guvernul într-o poziție dificilă. Executivul a anunțat deja că va solicita preschimbarea termenului, încercând să urgenteze procedura.

Legea contestată introduce un set amplu de măsuri menite să reducă risipa din sistemul public, să limiteze facilitățile fiscale considerate depășite și să actualizeze reglementările pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit. Totodată, actul normativ schimbă nivelul taxelor locale și reorganizează modul de folosire a fondurilor publice la nivel central și local.

Procesul legislativ a fost unul prelungit: după asumarea răspunderii de către Guvern la 1 septembrie 2025, legea a fost trimisă la promulgare la începutul lunii septembrie, contestată ulterior, retrimisă Parlamentului pentru corectarea articolelor declarate neconstituționale și adoptată din nou în noiembrie. Acum, un nou ciclu de verificare constituțională riscă să întârzie punerea ei în aplicare.

Știrea inițială

Nu mai cresc taxele locale de la 1 ianuarie 2026. CCR a decis amânarea analizei legii până în februarie

Decizia Curții Constituționale de a programa abia în februarie 2026 dezbaterea sesizării depuse împotriva legii fiscale reprezintă o etapă esențială în traseul legislativ. Judecătorii au stabilit pentru data de 4 februarie momentul în care vor analiza argumentele depuse, fapt ce blochează automat intrarea legii în vigoare la începutul anului 2026, așa cum intenționa Guvernul. În lipsa unui verdict anterior finalizării anului fiscal, modificările nu pot fi aplicate.

Parcursul acestei legi este unul complicat. Ea a fost adoptată inițial prin procedura asumării răspunderii de către Guvern și contestată la Curte în luna septembrie. CCR a declarat atunci actul normativ ca neconstituțional. Ulterior, Parlamentul a revenit asupra documentului și l-a corectat, votându-l într-o nouă formă pe 18 noiembrie.

Noua variantă nu a rămas însă fără contestare. Forma revizuită a ajuns din nou pe masa judecătorilor constituționali, după ce AUR a depus o sesizare în acest sens. Stabilirea termenului din februarie prelungește perioada de incertitudine în privința aplicării măsurilor fiscale prevăzute de lege.

În tot acest context, autoritățile locale și contribuabilii rămân fără claritate cu privire la nivelul real al taxelor care ar fi urmat să se aplice de la 1 ianuarie, întrucât procedurile constituționale trebuie finalizate înainte de punerea în aplicare.

Creșteri de impozite și modificări ample de taxe pentru proprietarii români

Textul legislativ prevede, în forma adoptată de Parlament, o majorare a impozitelor locale aplicabile proprietarilor de case, apartamente, terenuri și autovehicule. Concret, pentru anul 2026, birurile ar urma să crească cu 5,25%, procent ce reflectă rata inflației din anul fiscal precedent.

La această ajustare automată se adaugă o majorare suplimentară de până la 70%, decisă prin politicile fiscale ale Guvernului pentru a asigura o creștere a veniturilor la bugetul de stat.

Aceste creșteri sunt prezentate ca parte a unui efort de echilibrare fiscală, având ca scop consolidarea veniturilor publice. Totuși, în lipsa unei decizii definitive a CCR, autoritățile locale nu pot pregăti un cadru bugetar ferm pentru anul 2026.

Prin modul în care este construită legislația, impactul ar urma să fie resimțit direct de proprietarii de imobile și vehicule, întrucât valorile impozabile se vor modifica în mod automat. Eventualele ajustări suplimentare depind însă de clarificarea juridică a actului.

Noi obligații pentru firme și reglementări în zona fiscalității curente

Dincolo de majorarea taxelor locale, legea cuprinde un pachet extins de modificări pentru mediul de afaceri. O prevedere importantă se referă la introducerea unei taxe fixe de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro recepționat din afara Uniunii Europene. Această măsură este propusă ca răspuns la creșterea volumului de achiziții online internaționale și la necesitatea de a controla fluxurile comerciale.

Totodată, reglementarea introduce obligația ca firmele noi să își deschidă un cont de plăți în maximum 60 de zile de la înființare. De asemenea, companiile care nu dețin un cont bancar vor fi considerate inactive, ceea ce poate avea efecte semnificative asupra activităților comerciale și fiscale. În plus, pentru societățile cu răspundere limitată, proiectul prevede un capital minim de 500 de lei.

Legislația revizuită propune și noi reguli privind impozitarea veniturilor din chirii. Contribuabilii care obțin astfel de venituri vor fi supuși unei cote forfetare de 30%, ceea ce schimbă modul actual de calcul. Actul normativ stabilește și praguri maxime pentru eșalonarea la plată a obligațiilor fiscale, oferind un cadru mai detaliat privind recuperarea creanțelor.

Reguli actualizate pentru tranzacții, venituri individuale și activități independente

Textul fiscal introduce reglementări suplimentare în zona vânzărilor online ale bunurilor confiscate sau sechestrate de Fisc, stabilind proceduri actualizate pentru acest tip de tranzacții. Este eliminat impozitul minim pe cifra de afaceri, o măsură care fusese intens discutată în mediul de afaceri în perioada de aplicare.

În ceea ce privește contribuțiile de sănătate, legea aduce un set de prevederi noi pentru persoanele cu venituri din activități independente. Schimbările sunt concepute pentru a uniformiza tratamentul fiscal aplicat diferitelor categorii de contribuabili, printr-o formulă de calcul revizuită.

Actul normativ mai include și majorări de taxe pentru câștigurile obținute pe bursă. În același registru, tranzacțiile cu criptomonede ar urma să fie taxate cu 16%, procent introdus pentru a clarifica regimul fiscal al acestor operațiuni.