Sistemul antigrindină ar putea fi repornit până în 2028. Tanczos Barna: Fără studii științifice nu putem afirma cu certitudine că au avut efect negativ
Sursă foto: Arhivă - sistem antigrindină
Sistemul antigrindină ar putea fi repus în funcțiune în perioada 2026–2028, în paralel cu derularea unor studii științifice privind efectele asupra precipitațiilor, potrivit ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna. Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterilor privind suspendarea programului național de combatere a grindinei. Oficialul susține că o decizie privind viitorul sistemului trebuie fundamentată pe date științifice și nu pe solicitările formulate la nivel local.
Sistemul antigrindină ar trebui să funcționeze încă trei ani pentru evaluarea efectelor, susține ministrul
Sistemul antigrindină ar trebui să fie reactivat pentru perioada 2026–2028, astfel încât autoritățile să poată realiza o evaluare științifică a eventualelor efecte asupra regimului precipitațiilor, consideră ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna. Potrivit acestuia, orice decizie privind continuarea sau modificarea programului național trebuie să se bazeze pe concluzii validate de specialiști.
Ministrul a explicat că nu este expert în domeniu și că și-a format punctul de vedere după consultări cu specialiști implicați în funcționarea sistemului în ultimele două decenii.

„Am vorbit și astăzi cu mai mulți specialiști despre această problemă. Eu nu sunt un doctor, un expert în acest domeniu, recunosc, de aceea mă consult și cu oamenii care văd funcționarea sistemului, au văzut în ultimii 20 de ani ce s-a întâmplat și au studii științifice cu privire la efectele secundare care pot apărea sau nu pot apărea de la aceste sisteme de prevenire a fenomenelor extreme”, a declarat ministrul.
În opinia sa, programul național nu ar trebui suspendat în lipsa unor dovezi clare privind eventualele efecte negative produse de tehnologia utilizată în prezent, notează G4Food.
Ministrul afirmă că viitorul programului trebuie decis pe baza studiilor și a testelor comparative
Tanczos Barna consideră că un program de interes național nu poate fi oprit exclusiv ca urmare a solicitărilor formulate într-o singură zonă a țării. Oficialul a făcut referire la controversele generate de funcționarea sistemului antigrindină și a subliniat că deciziile trebuie luate în interesul întregii agriculturi românești.
„Din punctul meu de vedere, un singur județ nu poate decide asupra întregii țări. Eu pot să înțeleg sensibilitățile, interesele, problemele locale, dar un sistem național nu poate fi oprit doar pentru că un județ dorește ca acest lucru să se întâmple”, a spus sursa citată.
Ministrul a precizat că, în prezent, nu există studii care să demonstreze cu certitudine că lansarea rachetelor antigrindină influențează negativ cantitatea de precipitații.
„Fără studii științifice nu putem afirma cu certitudine că au avut un efect secundar negativ asupra precipitațiilor, lipsa precipitațiilor, de exemplu. Din acest motiv, propunerea mea este ca, în alte condiții și cu acordul fermierilor, acest program să fie reaprobat pentru anii 2026, 2027 și 2028”, a afirmat acesta.
În aceeași perioadă, autoritățile intenționează să continue testarea și compararea tehnologiei utilizate în prezent în România cu un sistem aflat în fază de testare în județul Satu Mare, printr-un program transfrontalier derulat împreună cu Ungaria. Potrivit ministrului, rezultatele acestor evaluări ar urma să stea la baza deciziei privind direcția viitoare a programului național de combatere a grindinei și eventualele investiții necesare.
„În această perioadă să putem testa în continuare și studia științific sistemul actual al României și cel care este în testare în Satu Mare, prin acel program transfrontalier cu Ungaria, iar la sfârșitul perioadei să putem lua o decizie. Pentru următorii 20 de ani infrastructura este construită pentru acest sistem, așa cum a fost în ultimii 20 de ani. Dacă facem o schimbare de strategie, cu siguranță este nevoie de investiții și o altă abordare, pe o altă tehnologie”, a concluzionat demnitarul.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.