Recorduri negative în 2025. Avertismentul lui Florin Cîțu. Cea mai gravă deteriorare bugetară din ultimii ani

Fostul premier și ministru al Finanțelor Florin Cîțu a reaprins duminică dezbaterea privind stabilitatea fiscală, după ce a făcut publice concluziile unei prezentări oficiale a Ministerului Finanțelor din octombrie 2025, document în care instituția avertizează asupra deteriorării accelerate a deficitului, a datoriilor și a necesarului de finanțare al României.

Florin Cîțu readuce în prim-plan tema disciplinei fiscale

Fostul premier și ministru al Finanțelor, Florin Cîțu, a redeschis discuția despre direcția în care se îndreaptă finanțele statului, după ce a publicat concluziile unei prezentări oficiale transmise investitorilor internaționali – Romania: Investor Presentation, October 2025. În acest material, Ministerul Finanțelor conturează o imagine îngrijorătoare a evoluției economice.

Datele incluse în prezentare arată că anul 2021 a fost punctul în care deficitul bugetar a coborât la 6,7% din PIB, cea mai redusă valoare din ultimii șase ani. Ulterior, dezechilibrele au revenit în creștere, ajungând la 8,7% în 2024, iar pentru 2025 se estimează un nivel de 8,4%.

Cîțu susține că exact aceste cifre confirmă ceea ce a semnalat încă de la începutul mandatului actualei guvernări: măsurile implementate în 2021 au fost singurele care au domolit deficitul, în timp ce politicile adoptate în anii următori au împins România spre o situație bugetară tot mai fragilă.

„Deficitul bugetar și volumul împrumuturilor au scăzut doar în 2021, în întreaga perioadă 2020–2025. Este un fapt oficial”, afirmă Cîțu.

Anul 2025, an record la împrumuturi

O secțiune aparte a prezentării Ministerului Finanțelor se concentrează asupra necesarului brut de finanțare. Pentru 2025, acesta este estimat la 13,6% din PIB, un vârf istoric în timp de pace. Această sumă reflectă atât refinanțarea datoriilor ajunse la scadență, cât și nevoile curente ale bugetului – formând astfel cel mai mare volum de împrumuturi consemnat până acum.

Cîțu consideră că aici se vede cel mai limpede degradarea situației bugetare:

„Deficitul și împrumuturile din 2025 sunt cele mai mari din ISTORIA României. Nu o spun eu, o spune Ministerul Finanțelor în documentul oficial transmis investitorilor.”

Datoria publică trece praguri istorice

Documentul semnalează și o creștere a datoriei publice, care ajunge la 57,2% din PIB la jumătatea anului 2025. Este cea mai ridicată valoare din ultimele decenii și apropie România de limita de 60% prevăzută în criteriile de la Maastricht.

Potrivit lui Florin Cîțu, acumularea accelerată a datoriei este urmarea directă a absenței unei politici fiscale prudente.

Cîțu afirmă că singurul an construit pe principii liberale – 2021 – a produs rezultate vizibile, în timp ce guvernările ce au urmat au adoptat măsuri care au dezechilibrat finanțele publice.

 „Concluzia oficială a Ministerului Finanțelor: singurul an cu măsuri de dreapta, 2021, a avut rezultate net superioare tuturor guvernărilor cu politici socialiste din perioada 2022–2025”.

El pledează pentru revenirea la o abordare economică orientată spre controlul deficitului, predictibilitate și reducerea poverii statului asupra economiei:

„Dacă vrem să revenim la inflație mică, dobânzi mici, deficit bugetar redus și bunăstare pentru toți românii, atunci trebuie să renunțăm la măsurile socialiste și să revenim la liberalismul din 2021. Este atât de simplu.”