Florin Cîțu explică evoluția deficitului bugetar din 2020 până în 2021
Florin Cîțu a reamintit în postarea sa că, în perioada în care a condus Ministerul Finanțelor și apoi Guvernul, România traversa o criză globală fără precedent. În ciuda contextului dificil, el susține că a reușit să reducă deficitul bugetar în mod constant.
„În 2020, deficitul bugetar a fost de 101 miliarde lei (9% din PIB) — în plină criză globală. În 2021, l-am redus la 80 miliarde lei (6,7% din PIB)”, a precizat Cîțu.
Fostul premier a comparat aceste cifre cu momentul în care Partidul Social Democrat a revenit la guvernare. Potrivit acestuia, la finalul mandatului său, deficitul era de 4,7% din PIB, și nu de 9%, așa cum susțin reprezentanți ai actualei puteri.
„Pentru tovarășa Olguța, care ar face bine să se ocupe de târguri și să lase finanțele în pace: când socialiștii au preluat guvernarea, deficitul era 4,7% din PIB. Nu 9%, cum mințiți zilnic prin trompetele plătite din banii publici”, a adăugat el.
Florin Cîțu: Deficitul din 2021 a fost mai mic în fiecare lună față de 2020
Fostul ministru de Finanțe a prezentat și o comparație lunară între anii 2020 și 2021, afirmând că, după aprobarea bugetului, deficitul s-a menținut pe o traiectorie descendentă. El a explicat că, spre finalul anului 2021, măsurile de ajustare fiscală au fost accelerate, iar rezultatele s-au văzut rapid.
„În grafic se vede clar: în 2021, deficitul a fost mai mic în fiecare lună față de 2020 (după aprobarea bugetului). Am accelerat reducerea în toamnă, iar la finalul lunii noiembrie deficitul era la jumătate”, a notat Cîțu.
Potrivit acestuia, schimbarea guvernării ar fi inversat brusc tendința pozitivă.
„Ați venit voi — și într-o singură lună ați adăugat două puncte procentuale”, a acuzat fostul premier.
Cîțu a mai precizat că anul 2021 a fost „anul cu cel mai mic deficit din perioada 2020–2025”, subliniind că acest rezultat a fost obținut „fără creșteri de taxe”.
Critici privind creșterea deficitului și stagnarea economică
În analiza sa, fostul premier a afirmat că în 2024 deficitul bugetar „a explodat”, iar tendința ar fi continuat și în 2025, în ciuda majorărilor de taxe.
„În 2024, deficitul a explodat. Cauzele le-am explicat deja. Dar în 2025 trebuia să vină corecția. Ce arată datele? Din mai 2025, deficitul e mai mare decât în 2024”, a scris Cîțu.
Acesta susține că măsurile fiscale adoptate la începutul și mijlocul anului 2025, inclusiv majorările de taxe și ordonanța denumită „trenuleț”, nu au reușit să stabilizeze situația bugetară.
„Asta după ce ați crescut taxele la 1 ianuarie, ați dat ordonanța ‘trenuleț’, iar — ca bonus — ați mai crescut taxele și la 1 august”, a menționat el.
Fostul premier a punctat că rezultatele sunt contrare așteptărilor:
„Deficitul tot crește. Economia stagnează. Iar guvernul anunță 160 miliarde lei deficit în 2025 — cel mai mare din istorie”.
În încheierea analizei sale, Florin Cîțu a transmis că anul 2025 reprezintă un moment critic pentru economia României, în care dezechilibrele bugetare s-au adâncit semnificativ.
„2025 este anul în care situația economică a României s-a deteriorat grav, iar orice ajustare va costa mai mult decât dacă ar fi fost făcută în 2025. Evident, nimeni nu va plăti nici cu salariul, nici cu funcția pentru acest cost mai mare aruncat pe umerii românilor”, a concluzionat fostul premier.
