Ilie Bolojan anunță măsuri fiscale și amintește de riscul pierderii fondurilor europene
Premierul Ilie Bolojan a declarat că deciziile privind majorarea TVA și alte măsuri fiscale au fost inevitabile în contextul actual, explicând că România s-ar fi confruntat cu un blocaj financiar în lipsa acestora. El a subliniat că intervențiile Guvernului nu au fost luate din dorința de a impune austeritate, ci pentru a evita consecințe economice grave.
„Nu puteam evita creșterea de TVA, datorită faptului că dacă nu veneam cu un plan de măsuri imediat ni s-ar fi suspendat fondurile europene”, a explicat Bolojan.
El a precizat că o eventuală blocare a finanțărilor europene ar fi dus țara „în incapacitate de plată”.
Premierul a adăugat că „acest tip de măsuri sunt de corecție, nu au cum să fie aplaudate”, dar a insistat că ele sunt necesare pentru stabilizarea bugetului.
„Este doar un pachet de măsuri”, a afirmat șeful Guvernului, arătând că scopul acestuia este să corecteze dezechilibrele acumulate în ultimii ani.
Bolojan a explicat că nivelul dobânzilor pe care statul le plătește este deja foarte ridicat:
„Am ajuns ca într-un an de zile, cum e anul viitor, totalul dobânzilor pe care le plătește România să fie 3% din PIB”.
Potrivit premierului, România cheltuie „30 de miliarde de euro în plus în fiecare an”, ceea ce a impus o corectare rapidă pentru a evita creșterea deficitului bugetar.
Dezechilibre în companiile de stat: Statul nu este neputincios
Șeful Guvernului a vorbit și despre situația companiilor de stat, unde, potrivit acestuia, o parte dintre conducători și-au asigurat contracte avantajoase, fără corelare cu performanța economică. Ilie Bolojan a susținut că statul are pârghii pentru a interveni, dar acestea trebuie folosite de ministerele de resort.
„Statul nu este neputincios, dar prin tolerarea de către miniștri prin legi adoptate prost, proceduri care au debalansat lucrurile, într-o bună parte din companii oamenii și-au făcut contracte de management pe câțiva ani de zile și nu au nicio motivație, forțare, pentru a face performanță”, a explicat premierul.
Premierul a venit cu mai multe exemple prin care a ilustrat felul în care anumite companii de stat au ajuns să funcționeze fără legătură între performanță și nivelul remunerației conducerii.
În opinia sa, în ultimii ani s-au perpetuat practici care au permis majorări salariale consistente, deși rezultatele economice nu justifică aceste creșteri.
„La Romatsa conducerea și-a majorat salariile în acest an de la 72.000 de lei la 149.000 de lei, asta înseamnă 20.000 de lei net. Aici trebuie să intervină Ministerul Transporturilor”, a spus el.
Premierul a mai menționat cazul Administrației Canalelor Navigabile, „unde profiturile au scăzut, dar salariile la directori s-au dublat”.
El a subliniat că aceste contracte sunt „foarte greu de spart”, însă Guvernul trebuie să acționeze:
„Aceste lucruri trebuie să le corectăm. Am atras atenția celor de la Transporturi, vă rog să corectați aceste aspecte”.
Bolojan a adăugat că nu este normal ca instituțiile cu pierderi „să primească an de an subvenții tot mai mari”.
Bolojan: Ministerele trebuie să-și facă treaba
Premierul a accentuat faptul că fiecare minister trebuie să își asume responsabilitatea pentru corectarea acestor dezechilibre.
„Ministerele trebuie să-și facă treaba. Putem schimba miniștri la trei patru luni, dar acest lucru nu rezolvă problemele. Ai nevoie de oameni serioși, de oameni care au stabilitate
Colegii mei încearcă să-și facă datoria, dar trebuie acționat sistematic și corectate lucrurile”, a transmis Ilie Bolojan, explicând că politicile de salarizare și performanță trebuie revizuite pentru a reflecta realitatea economică.
În finalul intervenției, premierul a discutat și despre încrederea românilor în clasa politică, asociind scăderea acesteia cu modul în care au fost aplicate legile privind autoritățile de reglementare. Bolojan a afirmat că unele acte normative au permis apariția dezechilibrelor salariale.
„S-au dat niște legi care au creat posibilitatea să se facă corecții la autoritățile de reglementare cu salarii mari”, a spus premierul. El a precizat că „problema e că cei care pun în practică o pot face respectând spiritul legii, sau bătându-și joc”.
Șeful Guvernului a menționat că, în multe cazuri, instituțiile s-au concentrat pe reducerea posturilor vacante, în loc să ajusteze grilele de salarizare:
„În mare parte au redus posturi vacante. În loc să reduci salarii, unde sunt mult peste ce ar trebui să fie, reduci din grile de salarizare”.
