Noua arhitectură bugetară a UE. Siegfried Mureșan: România obține protejarea fondurilor agricole și rol sporit pentru autoritățile locale

România obține garanții esențiale în negocierile pentru viitorul buget european, după ce Parlamentul European a reușit să blocheze comasarea Politicii Agricole Comune cu politica de coeziune și să păstreze cei doi piloni de finanțare pentru fermieri. Negociatorul-șef Siegfried Mureșan a anunțat, de asemenea, un fond suplimentar de 50 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală și menținerea implicării directe a autorităților locale în deciziile privind fondurile europene.

Siegfried Mureșan anunță garanții bugetare importante din partea UE pentru România în perioada 2028-2034

România a obținut câteva dintre cele mai importante garanții bugetare europene pentru perioada 2028-2034, după ce Parlamentul European și Comisia Europeană au ajuns la o serie de modificări esențiale privind viitorul buget multianual al Uniunii Europene.

Siegfried Mureșan, negociator-șef al Parlamentului European, a explicat pentru Antena 3 că aceste negocieri au adus câștiguri majore pentru fermieri, pentru autoritățile locale și pentru predictibilitatea finanțărilor europene accesibile României în următorul deceniu.

El a subliniat că principalele reușite țin de păstrarea celor doi piloni din Politica Agricolă Comună, blocarea comasării cu politica de coeziune și obținerea unui fond suplimentar de 50 de miliarde de euro destinat dezvoltării rurale la nivelul întregii Uniuni Europene.

Mureșan a explicat că, în luna iulie, Comisia Europeană prezentase proiectul de buget pentru următorii șapte ani, un cadru negociat întotdeauna cu câțiva ani înainte pentru a le asigura beneficiarilor – fermieri, autorități locale și regionale – vizibilitate și certitudine asupra sumelor și condițiilor de finanțare.

În acel proiect, Comisia propunea câteva elemente considerate pozitive pentru România, printre care consolidarea securității și apărării ca priorități majore ale UE, în contextul conflictelor din proximitate, al atacurilor cibernetice și al interferențelor electorale.

Europarlamentarul a afirmat că Bruxelles-ul recunoaște nevoia de investiții suplimentare în protecția cetățenilor europeni și că această direcție este benefică pentru statele aflate la granița estică a Uniunii, precum România.

„Comisia Europeană a propus în luna iulie noul proiect de buget pentru următorii șapte ani. Noi știm că bugetul Uniunii Europene este mereu agreat înainte, pe perioade de șapte ani de zile, pentru ca beneficiarii de fonduri europene, fermierii, autoritățile locale și regionale să aibă predictibilitate, să știe câte fonduri europene primim, în ce condiții și pe ce tipuri de proiecte.

În luna iulie, când Comisia Europeană a propus proiectul de buget, a propus câteva lucruri bune pentru România și câteva lucruri care ridicau semne de întrebare. Chestiunea bună a fost, în principal, faptul că securitatea și apărarea sunt noile priorități ale bugetului Uniunii Europene.

Uniunea Europeană înțelege că trebuie să investească mai mult pentru a ne proteja și e un lucru bun cu războiul nu departe de noi, cu atacuri cibernetice, cu interferențe electorale. E clar că avem nevoie de mai multe fonduri europene pentru a ne proteja”, a explicat Siegfried Mureșan.

Propunerile Comisiei Europene pe care România nu le-a putut accepta

Europarlamentarul liberal a precizat însă că propunerea inițială a Comisiei conținea și elemente considerate problematice.

Printre acestea se afla ideea contopirii Politicii Agricole Comune și a politicii de coeziune în câte un singur fond, o schimbare care ar fi eliminat predictibilitatea atât pentru fermieri, cât și pentru autoritățile locale, punându-i în competiție pentru același tip de finanțare.

Siegfried Mureșan transmite că Parlamentul European a respins ferm această variantă, iar negociatorii au lucrat intens în ultimele săptămâni pentru a evita un astfel de scenariu.

În urma negocierilor, Mureșan a anunțat că Politica Agricolă Comună rămâne structurată pe doi piloni, așa cum este în prezent: Pilonul 1, destinat subvențiilor directe către fermieri – un buget de aproape 300 de miliarde de euro, și Pilonul 2, destinat dezvoltării rurale. În plus, a fost obținut un fond suplimentar de 50 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală la nivelul UE.

Aceste resurse vor putea fi folosite pentru infrastructură rurală, capacități de procesare sau achiziția de utilaje, elemente esențiale pentru modernizarea agriculturii românești. Mureșan a subliniat că această victorie asigură predictibilitate și stabilitate pentru fermierii români, care își vor putea continua investițiile fără teama unor schimbări bruște de structură a finanțărilor.

„Comisia Europeană însă propusese și ceva ce nu era bun pentru România. Propusese ca Politica Agricolă Comună și Politica de coeziune să fie contopite în câte un singur fond, să nu mai existe predictibilitate nici pentru fermieri, nici pentru autoritățile locale și ei practic să fie în competiție unii cu alții pentru aceleași tipuri de fonduri. Noi, în Parlamentul European, am spus că nu acceptăm acest lucru.

Eu sunt responsabil în Parlamentul European de aceste negocieri. Am lucrat mult cu Comisia Europeană în ultimele săptămâni și am reușit să obținem câteva îmbunătățiri.

În plus față de Pilonul 1 pentru agricultură, banii din care primesc fermierii subvențiile, am reușit să convingem Comisia Europeană să alocăm o sumă de 50 de miliarde de euro pentru toate statele membre ale Uniunii Europene pentru dezvoltare rurală. Deci avem acum predictibilitate.

Politica Agricolă Comună și politica de coeziune nu mai sunt contopite. Restabilim Politica Agricolă Comună cu cei doi piloni. Aproape 300 de miliarde de euro subvenții pentru fermieri. Acești bani erau oricum garantați, dar am reușit să obținem 50 de miliarde de euro pentru dezvoltare rurală, pentru infrastructură la sate, pentru capacități de procesare, de exemplu, pentru ca fermierii să își poată cumpăra în continuare utilaje. E prima reușită”, a adăugat Siegfried Mureșan.

Siegfried Mureșan anunță și întărirea politicii de coeziune. Nu vor mai fi sprijinite doar regiunile cele mai puțin dezvoltate

O altă reușită importantă, potrivit negociatorului PE, este întărirea politicii de coeziune.

În varianta inițială propusă de Comisie, finanțările erau orientate aproape exclusiv către regiunile cele mai puțin dezvoltate, ceea ce ar fi putut exclude județe precum Cluj, Bihor sau Ilfov, care au progresat în ultimii ani, dar care continuă să aibă nevoie de fonduri europene pentru proiecte mari de infrastructură sau pentru dezvoltarea mobilității urbane.

Siegfried Mureșan a afirmat că Parlamentul a obținut garanții clare pentru menținerea accesului tuturor regiunilor României la politica de coeziune, indiferent de nivelul lor de dezvoltare.

„Cea de-a doua reușită este întărirea politicii de coeziune. Până acum erau prevăzute fonduri doar pentru regiunile cele mai puțin dezvoltate în propunerea Comisiei Europene. Era riscant, fiindcă riscul era ca județele dezvoltate din România să piardă accesul la fonduri europene.

Și chiar dacă Oradea, Cluj și județul Ilfov s-au dezvoltat cu fonduri europene, ele au nevoie în continuare de fonduri europene.

Și am reușit să obținem această garanție din partea Comisiei Europene”, afirmă europarlamentarul.

Autoritățile locale și regionale vor fi direct implicate în discuțiile privind proiectele finanțabile

Tot în urma negocierilor, Comisia Europeană a acceptat ca, în viitor, autoritățile locale și regionale – primării, consilii județene, regiuni de dezvoltare – să fie implicate direct în discuțiile privind proiectele finanțabile.

Siegfried Mureșan a atras atenția că, în modelul aplicat la PNRR, Comisia preferase dialogul exclusiv cu guvernele naționale, ceea ce risca să transforme bugetul UE într-un instrument politic al executivelor din statele membre. El a arătat că primarii cunosc cel mai bine nevoile comunităților lor și că este esențial ca vocea acestora să fie auzită în procesul de negociere a fondurilor.

Negociatorul-șef al PE a conchis că noul acord oferă României atât stabilitate financiară, cât și garanția că proiectele locale relevante vor rămâne finanțabile.

El a subliniat că implicarea autorităților din teritoriu devine obligatorie, un pas necesar pentru ca viitorul buget european să rămână un instrument al dezvoltării și nu unul al controlului politic.

„Ultimul lucru: am reușit să convingem Comisia Europeană ca și în viitor, regiunile, autoritățile locale și regionale, primăriile, consiliile județene să fie implicate direct în negocierea fondurilor europene. Comisia Europeană a dorit să discute doar cu guvernele, așa cum o face la PNRR. Și noi știm un lucru: primarii sunt aproape de oameni, ei cunosc nevoile. Noi nu dorim ca bugetul Uniunii Europene să devină un instrument politic în mâna guvernelor celor 27 de state membre.

Dorim ca vocea autorităților locale regionale să fie auzită tocmai pentru a finanța proiectele cât mai aproape de oameni și relevante pentru oameni. Comisia Europeană a acceptat acum un rol obligatoriu al autorităților regionale”, a mai transmis Siegfried Mureșan despre aceste negocieri.