Inflația anuală din zona euro a urcat la 3,2% în mai, pe fondul scumpirii energiei cu 10,9%
SURSA FOTO: Dreamstime - Euro
Inflația din zona euro a accelerat în luna mai 2026, ajungând la 3,2%, potrivit estimării preliminare publicate de Eurostat. Creșterea prețurilor, determinată în principal de scumpirea energiei cu 10,9%, alimentează așteptările privind o nouă majorare a dobânzilor de către Banca Centrală Europeană (BCE) la reuniunea programată în iunie.
Inflația anuală din zona euro a urcat la 3,2% în mai, pe fondul scumpirii energiei cu 10,9%
Rata anuală a inflației în zona euro este estimată la 3,2% în luna mai 2026, în creștere față de nivelul de 3,0% înregistrat în aprilie, potrivit estimării preliminare publicate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene.
Analiza principalelor componente ale inflației arată că energia continuă să înregistreze cea mai ridicată rată anuală de creștere a prețurilor, estimată la 10,9% în mai, comparativ cu 10,8% în aprilie. Sectorul serviciilor a consemnat, de asemenea, o accelerare a inflației, rata anuală urcând la 3,5%, de la 3,0% în luna precedentă.
În schimb, categoria alimentelor, alcoolului și tutunului a înregistrat o temperare a creșterii prețurilor, rata anuală coborând la 2,0% în mai, față de 2,4% în aprilie. Bunurile industriale neenergetice au consemnat o ușoară majorare a inflației, de la 0,8% la 0,9% în aceeași perioadă.
| Componentă | Pondere (‰) | Mai 2025 | Dec. 2025 | Ian. 2026 | Feb. 2026 | Mar. 2026 | Apr. 2026 | Mai 2026 (anual) | Mai 2026 (lunar) |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| IAPC general | 1000,0 | 1,9 | 2,0 | 1,7 | 1,9 | 2,6 | 3,0 | 3,2e | 0,1e |
| Toate elementele, excluzând energia | 909,5 | 2,5 | 2,4 | 2,3 | 2,4 | 2,3 | 2,2 | 2,4e | 0,2e |
| Toate elementele, excluzând energia și alimentele neprelucrate | 858,0 | 2,4 | 2,3 | 2,2 | 2,3 | 2,2 | 2,1 | 2,3e | 0,3e |
| Toate elementele, excluzând energia, alimentele, alcoolul și tutunul | 719,8 | 2,3 | 2,3 | 2,2 | 2,4 | 2,3 | 2,2 | 2,5e | 0,3e |
| Alimente, alcool și tutun | 189,8 | 3,2 | 2,5 | 2,6 | 2,5 | 2,4 | 2,4 | 2,0e | 0,0e |
| Alimente procesate, alcool și tutun | 138,3 | 3,0 | 2,1 | 2,0 | 1,8 | 1,7 | 1,6 | 1,1e | 0,1e |
| Alimente neprocesate | 51,5 | 3,7 | 3,5 | 4,2 | 4,6 | 4,2 | 4,6 | 4,2e | -0,2e |
| Energie | 90,5 | -3,6 | -1,9 | -4,0 | -3,1 | 5,1 | 10,8 | 10,9e | -1,1e |
| Bunuri industriale neenergetice | 252,8 | 0,6 | 0,3 | 0,4 | 0,7 | 0,5 | 0,8 | 0,9e | 0,2e |
| Servicii | 466,9 | 3,2 | 3,4 | 3,2 | 3,4 | 3,3 | 3,0 | 3,5e | 0,4e |
Notă: „e” indică valori estimate (estimări preliminare Eurostat).
| Țara | Mai 2025 | Dec. 2025 | Ian. 2026 | Feb. 2026 | Mar. 2026 | Apr. 2026 | Mai 2026 (anual) | Mai 2026 (lunar) |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Belgia | 2,8 | 2,2 | 1,4 | 1,4 | 2,2 | 4,2 | 4,1e | -0,2e |
| Bulgaria | 2,9 | 3,5 | 2,3 | 2,1 | 2,8 | 6,0 | 6,3e | 0,3e |
| Germania | 2,1 | 2,0 | 2,1 | 2,0 | 2,8 | 2,9 | 2,7e | -0,1e |
| Estonia | 4,6 | 4,0 | 3,8 | 3,2 | 3,5 | 3,2 | 4,0e | 0,9e |
| Irlanda | 1,4 | 2,7 | 2,5 | 2,5 | 3,6 | 3,6 | 3,5e | -0,2e |
| Grecia | 3,3 | 2,9 | 2,9 | 3,1 | 3,4 | 4,6 | 5,0e | 0,7e |
| Spania | 2,0 | 3,0 | 2,4 | 2,5 | 3,4 | 3,5 | 3,6e | 0,1e |
| Franța | 0,6 | 0,7 | 0,4 | 1,1 | 2,0 | 2,5 | 2,8e | 0,1e |
| Croația | 4,3 | 3,8 | 3,6 | 3,9 | 4,6 | 5,4 | 4,9e | 0,1e |
| Italia | 1,7 | 1,2 | 1,0 | 1,5 | 1,6 | 2,8 | 3,3e | 0,4e |
| Cipru | 0,4 | 0,1 | 1,2 | 0,9 | 1,5 | 3,0 | 3,7e | 0,9e |
| Letonia | 3,7 | 3,4 | 2,9 | 2,4 | 3,4 | 2,9 | 3,4e | 0,5e |
| Lituania | 3,0 | 3,2 | 2,8 | 3,3 | 4,4 | 4,9 | 5,1e | -0,1e |
| Luxemburg | 2,1 | 3,3 | 1,6 | 1,8 | 3,8 | 5,2 | 4,5e | -0,2e |
| Malta | 2,7 | 2,5 | 2,3 | 2,3 | 2,3 | 2,5 | 2,1e | 1,3e |
| Olanda | 2,9 | 2,7 | 2,2 | 2,3 | 2,6 | 2,5 | 3,4e | 0,0e |
| Austria | 3,0 | 3,8 | 2,1 | 2,3 | 3,2 | 3,4 | 3,7e | 0,1e |
| Portugalia | 1,7 | 2,4 | 1,9 | 2,1 | 2,7 | 3,3 | 3,1e | 0,4e |
| Slovenia | 1,9 | 2,6 | 2,4 | 2,8 | 2,4 | 3,4 | 3,8 | 0,3 |
| Slovacia | 4,3 | 4,1 | 4,3 | 4,0 | 3,7 | 4,1 | 4,0e | 0,4e |
| Finlanda | 2,0 | 1,7 | 1,0 | 1,8 | 2,5 | 2,4 | 3,0e | 0,7e |
Notă: „e” indică valori estimate (estimări preliminare ale Eurostat).
Creșterea inflației la 3,2% majorează presiunea asupra BCE pentru o nouă creștere a dobânzilor în iunie
Rata anuală a inflației în zona euro a urcat la 3,2% în luna mai, de la 3,0% în aprilie, potrivit estimării preliminare publicate marți de Eurostat, Oficiul de Statistică al Uniunii Europene. Este cel mai ridicat nivel al inflației înregistrat din septembrie 2023 și a treia lună consecutivă în care creșterea prețurilor depășește ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru termenul mediu.
Accelerarea inflației, anticipată de majoritatea analiștilor, este pusă în principal pe seama conflictului din Orientul Mijlociu, care a determinat o creștere puternică a prețurilor la petrol și gaze pe piețele europene în ultimele trei luni. Datele Eurostat arată că prețurile la energie au crescut în luna mai cu 10,9% față de aceeași perioadă a anului trecut, după un avans anual de 10,8% în aprilie. În schimb, ritmul de creștere a prețurilor la alimente, alcool și tutun s-a temperat la 2,0%, comparativ cu 2,4% în luna precedentă.
În același timp, inflația de bază, indicator care exclude prețurile volatile ale energiei și alimentelor și care este urmărit cu atenție de BCE în procesul de stabilire a politicii monetare, a crescut la 2,5% în mai, de la 2,2% în aprilie. Evoluția acestui indicator sugerează că presiunile inflaționiste se extind dincolo de sectorul energetic și afectează tot mai multe segmente ale economiei.
Noile date întăresc argumentele în favoarea unei înăspriri a politicii monetare de către Banca Centrală Europeană. Investitorii și analiștii consideră tot mai probabilă o majorare a ratelor dobânzilor la reuniunea Consiliului guvernatorilor BCE programată pentru săptămâna viitoare. Potrivit platformei de predicții Polymarket, există în prezent o probabilitate de 97% ca BCE să majoreze cu 25 de puncte de bază rata dobânzii la facilitatea de depozit.
O eventuală creștere a dobânzilor ar fi prima din ultimii aproape trei ani și ar putea fi urmată de alte majorări pe parcursul anului, în încercarea de a limita efectele inflaționiste generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Numeroși economiști împărtășesc această perspectivă, însă dezbaterea principală vizează caracterul temporar sau persistent al actualului șoc energetic. Dacă scumpirile din energie se vor dovedi tranzitorii, presiunile asupra inflației ar putea să se reducă în mod natural. În schimb, dacă perturbările din lanțurile de aprovizionare vor genera efecte secundare asupra economiei, inflația ar putea rămâne ridicată pentru o perioadă mai lungă, scenariu care reprezintă una dintre principalele preocupări ale BCE.
În aceste condiții, decizia privind o nouă majorare a dobânzilor pare aproape certă. O întrebare mult mai importantă pentru piețe este cât timp va continua banca centrală procesul de înăsprire a politicii monetare după ce șocul de ofertă care a declanșat actualul val inflaționist va începe să se diminueze.
Estimarea publicată de Eurostat este una preliminară. Datele finale privind inflația din zona euro și din întreaga Uniune Europeană urmează să fie publicate pe 17 iunie.
„Pentru o instituție care a renunțat la orientările ferme privind pașii viitori, acesta este cel mai clar semnal posibil că urmează o majorare a dobânzii”, a spus Bill Diviney, economist senior la ABN AMRO.
„Chiar dacă războiul din Orientul Mijlociu s-ar încheia mâine, efectele asupra inflației s-au produs deja. Inflația a început deja să lovească economia zonei euro și va continua să o facă”, a completat Carsten Brzeski, șeful departamentului de macroeconomie globală de la ING.
„Având în vedere această creștere a inflației, este tot mai probabil ca BCE să majoreze dobânzile cu 0,25 puncte procentuale săptămâna viitoare. BCE se află într-un echilibru dificil. Dobânzile mai mari vor adăuga presiune asupra companiilor care deja amână investițiile și asupra gospodăriilor afectate de creșterea ratelor la creditele ipotecare și de bugete tot mai tensionate”, a adăugat Joe Nellis, consilier economic la firma de contabilitate și consultanță MHA.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





