Piața imobiliară din România a crescut în luna mai 2026. Totuși, 2,5 milioane de locuințe stau goale

În mai 2026, piața imobiliară din România, monitorizată de ANCPI, a crescut ușor față de aprilie. Au fost peste 50.000 de tranzacții, cu București, Ilfov și Timiș în top, în contextul unui interes regional inegal și al unei piețe active, dar fluctuante la nivel național.

ANCPI: Piața imobiliară din România a crescut în luna mai 2026

Piața imobiliară din România a înregistrat o creștere în luna mai 2026, când la nivel național au fost vândute 50.314 imobile, cu 2.179 mai multe față de luna aprilie, potrivit datelor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Chiar dacă s-a observat un avans lunar, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, piața a consemnat totuși o ușoară scădere, numărul tranzacțiilor fiind cu 420 mai mic decât în mai 2025.

Capitala rămâne cea mai activă piață imobiliară din țară, cu 9.619 tranzacții realizate în luna mai. Aceasta este urmată de județul Ilfov, cu 3.773 de imobile vândute, și de județul Timiș, unde s-au înregistrat 2.903 tranzacții. La polul opus, cele mai puține vânzări au fost consemnate în județele Teleorman, cu doar 24 de imobile tranzacționate, Covasna, cu 269, și Sălaj, cu 343.

În ceea ce privește reședințele de județ, Timișoara a fost orașul cu cel mai mare volum de tranzacții imobiliare, înregistrând 1.454 de vânzări. Pe următoarele poziții se află Brașov, cu 902 tranzacții, și Cluj-Napoca, cu 826. La capătul clasamentului se regăsesc Alexandria, cu doar opt tranzacții, urmată de Giurgiu, cu 31, și Slobozia, cu 40.

În luna mai au fost înregistrate 862 de operațiuni de înscriere și recepție a bunurilor viitoare, cu 58 mai multe față de luna anterioară. Aceste proceduri, realizate în baza Legii nr. 207/2025, vizează locuințele aflate în fază de proiect sau construcție și au rolul de a crește transparența și siguranța juridică pentru cumpărători. Cele mai multe solicitări de acest tip au fost înregistrate în București, cu 166 de cereri, urmat de Ilfov, cu 133, și Iași, cu 95.

Pe segmentul ipotecilor, la nivel național au fost consemnate 27.867 de operațiuni în luna mai 2026, cu 1.198 mai puține decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai multe ipoteci au fost înregistrate în București, cu 4.374, urmat de Ilfov, cu 2.616, și Brăila, cu 2.248. La polul opus, cele mai reduse valori au fost raportate în județele Covasna, Harghita și Bistrița-Năsăud.

În ceea ce privește terenurile agricole, cele mai multe tranzacții au fost realizate în județul Dolj, unde s-au consemnat 795 de vânzări. Acesta este urmat de Tulcea, cu 588 de tranzacții, și Bihor, cu 544, consolidând astfel un interes ridicat pentru acest segment în zonele agricole tradiționale.

2,5 milioane de locuințe din România stau goale, în timp ce prețurile imobiliare ating recorduri

România se confruntă cu un paradox imobiliar care ridică tot mai multe semne de întrebare. În timp ce prețurile apartamentelor și chiriilor continuă să crească în marile orașe, aproximativ 2,5 milioane de locuințe din țară sunt declarate neocupate. Potrivit datelor oficiale rezultate din Recensământul Populației și Locuințelor din 2021, unul din patru imobile la nivel național nu este locuit.

Fenomenul este cu atât mai surprinzător cu cât piața imobiliară se află într-un proces continuu de dezvoltare, iar accesul la locuințe devine tot mai dificil pentru o mare parte a populației. În marile centre urbane, prețurile au crescut accelerat în ultimii ani, însă numărul locuințelor declarate goale a continuat să crească. În București, cele mai recente date indică aproape 300.000 de locuințe neocupate, ceea ce înseamnă că aproximativ unul din cinci apartamente este declarat gol. În județul Ilfov, proporția este și mai ridicată, ajungând la aproximativ un imobil nelocuit din trei.

În Capitală, numărul locuințelor declarate neocupate a crescut semnificativ în ultimul deceniu, în paralel cu avansul prețurilor, care în multe zone au depășit pragul de 2.000 de euro pe metrul pătrat. Situații similare se regăsesc și în alte județe importante, precum Iași, Cluj, Timiș, Bihor, Prahova sau Argeș, unde zeci de mii de locuințe figurează oficial ca fiind goale.

Ministerul Dezvoltării explică acest fenomen printr-o combinație de factori, printre care achizițiile realizate în scop investițional, mobilitatea populației, lipsa unei piețe a chiriilor complet formalizate și numeroase situații juridice neclarificate privind proprietatea. Oficialii recunosc, totodată, că statul nu deține o imagine completă asupra realității din teren, în lipsa unei baze de date integrate care să coreleze gradul de ocupare al locuințelor cu evidențele fiscale ale proprietarilor. În prezent, autoritățile locale urmăresc în principal colectarea impozitelor, fără a verifica în mod direct dacă imobilele sunt locuite sau nu.

La aceste cauze se adaugă și dezvoltarea rapidă a zonelor periurbane, unde multe locuințe sunt încă în construcție sau nu au fost finalizate complet, dar apar deja în statistici. În același timp, o parte dintre specialiști consideră că datele oficiale nu reflectă în totalitate realitatea din teren. Aceștia invocă existența unui număr semnificativ de chirii nedeclarate, mai ales în marile orașe universitare și economice, unde proprietarii evită formalizarea contractelor pentru a nu intra în atenția autorităților fiscale.

Un alt element important este legat de persoanele care locuiesc efectiv într-un oraș, dar figurează oficial la adresa din buletin, fără viză de flotant, ceea ce poate duce la includerea unor locuințe ocupate în categoria celor neutilizate. Această explicație este susținută și în dezbaterile din mediul online, unde mulți utilizatori afirmă că o parte dintre apartamentele considerate goale sunt, în realitate, locuite de chiriași fără forme legale.

Specialiștii mai atrag atenția asupra creșterii numărului de achiziții imobiliare realizate strict ca investiție. Pentru mulți proprietari, locuințele reprezintă o modalitate de conservare a capitalului, ceea ce duce uneori la menținerea acestora neocupate. În plus, migrația externă și depopularea anumitor regiuni contribuie la accentuarea fenomenului, multe familii plecate în străinătate păstrând locuințele din România fără a le utiliza permanent.

În acest context, Ministerul Dezvoltării a inclus problema locuințelor neocupate în Strategia Națională a Locuirii și în Politica Urbană a României, cu orizont de implementare până în 2050. Obiectivul este îmbunătățirea evidenței fondului locativ și clarificarea situației juridice a proprietăților, inclusiv prin continuarea Programului Național de Cadastru și Carte Funciară.

Până la implementarea acestor măsuri, România rămâne o țară în care milioane de locuințe sunt declarate goale, în timp ce accesul la o locuință devine tot mai dificil pentru o parte importantă a populației. Paradoxul imobiliar continuă să ridice întrebări atât pentru autorități, cât și pentru specialiști, care încearcă să înțeleagă dimensiunea reală a fenomenului.

Preţurile apartamentelor, în creştere în toate marile oraşe din România

Piața imobiliară din România intră într-o etapă de maturizare, în care cumpărătorii iau deciziile de achiziție mai lent și manifestă o reticență mai mare față de achizițiile realizate în faza de proiect. În același timp, deși prețurile apartamentelor au continuat să crească în toate marile orașe, piața chiriilor transmite un semnal diferit, caracterizat prin stagnare sau chiar scăderi în mai multe centre urbane.

În ceea ce privește achizițiile, specialiștii din sector observă că românii analizează tot mai atent prețul, calitatea construcției și istoricul dezvoltatorului. Datele platformelor de profil arată că, în martie 2026 comparativ cu martie 2025, prețurile apartamentelor au crescut în toate marile orașe, de la un plus de 3,6% în Galați până la 12,5% în București, unde media a ajuns la 2.009 euro pe metru pătrat. Cluj-Napoca rămâne cel mai scump oraș din țară, cu 3.104 euro pe metru pătrat, în timp ce Brașovul a depășit pragul de 2.100 euro pe metru pătrat, ajungând la 2.171 euro.

Piața chiriilor evoluează însă diferit, indicând o dinamică mai slabă în multe orașe. În centre importante precum Iași, Constanța, Oradea și Ploiești, chiriile au înregistrat scăderi semnificative, între aproximativ 11% și 14%. Singura excepție notabilă este Timișoara, unde chiriile au crescut cu aproape 17%, marcând cea mai puternică evoluție din țară pe acest segment. Această discrepanță între evoluția prețurilor de achiziție și cea a chiriilor sugerează o presiune tot mai mare asupra randamentelor investiționale și asupra logicii de investiție în imobiliare.

Pe fondul acestei evoluții, cumpărătorii manifestă o nevoie tot mai mare de siguranță și transparență, fiind dispuși să apeleze la experți tehnici pentru verificarea locuințelor și confirmarea calității construcției. În același timp, se observă o tendință clară de evitare a achizițiilor în fază de proiect, clienții preferând locuințe deja finalizate sau aflate într-un stadiu avansat de construcție, precum și oferte punctuale care pot oferi un avantaj de preț.

Piața rezidențială din 2026 este influențată și de presiunea fiscală, în special de majorarea cotei de TVA la 21%, care s-a reflectat direct în prețul final al locuințelor. Acest context a determinat dezvoltatorii să caute soluții pentru menținerea accesibilității, inclusiv prin optimizarea proiectelor rezidențiale. Potrivit Oanei Popescu, Head of Residential în cadrul Crosspoint Real Estate, această presiune fiscală contribuie la o reconfigurare a modului în care sunt concepute și comercializate proiectele noi, influențând atât oferta, cât și comportamentul cumpărătorilor.

„După mai mulţi ani dominaţi aproape exclusiv de creşteri accelerate şi presiune pe cumpărători, în 2026 vedem o piaţă mult mai echilibrată şi mai bine fundamentată. Practic, se întâmplă simultan trei lucruri care schimbă logica imobiliarelor: preţurile continuă să crească, chiriile stagnează sau chiar scad în anumite oraşe, iar oferta devine tot mai mare. Acest mix începe să reducă presiunea şi să mute puterea de negociere către cumpărător”, a declarat Cătălin Ivan, cofondatorul platformei de analiză imobiliară imo360 şi al agenţiei VIB Imobiliare, pentru News.ro.

„Clienţii iau deciziile de achiziţie mai greu, analizează mai atent preţul, calitatea construcţiei şi istoricul dezvoltatorului. Negocierile sunt mai ample decât în anii trecuţi, iar cumpărătorii nu mai acceptă uşor orice preţ listat. Mulţi dezvoltatori apelează la linii de creditare, un proces mai lung şi mai costisitor, care pune presiune suplimentară pe bugetele de dezvoltare. De aceea, în anumite situaţii putem vedea o încetinire a ritmului de construcţie pe unele şantiere. Totuşi, proiecte există, se lansează în continuare şi nu credem că vom vedea o scădere semnificativă a numărului de locuinţe aflate în construcţie, ci mai degrabă o piaţă în care ritmul şi finanţarea devin mai atent gestionate. Pe segmentul de închirieri, activitatea este mai dinamică. În cadrul agenţiei am observat o creştere importantă a tranzacţiilor de închiriere, ceea ce arată că, pentru o parte dintre clienţi, închirierea a devenit o soluţie de tranziţie: preferă să rămână flexibili până când piaţa devine mai predictibilă sau până când găsesc o oportunitate de achiziţie cu adevărat bună”, a adăugat Claudia Negru, deţinător al agenţiei imobiliare The List Estates.

„Mulţi cumpărători potenţiali amână decizia de cumpărare din cauza preţurilor ridicate, o consecinţă directă a majorării TVA, şi aşteaptă momentul în care veniturile proprii le vor permite să acceseze un credit sau să acopere avansul necesar”, a completat Oana Popescu, Head of Residential, Crosspoint Real Estate.