Impozitul minim global aduce noi obligații pentru marile companii. Ce trebuie pregătit înainte de termenele de raportare din 2027

Impozitul minim global impune noi obligații fiscale grupurilor de companii cu venituri consolidate de peste 750 de milioane de euro. În România, aplicarea regulilor OCDE presupune calcularea, declararea și, după caz, plata unui impozit suplimentar. O analiză EY România, semnată de Răzvan Ungureanu, explică mecanismul de impozitare, termenele legale și pregătirile necesare pentru raportările din 2027.

Impozitul minim global se aplică grupurilor cu venituri de peste 750 de milioane de euro

Impozitul minim global, introdus prin regulile Pillar 2 ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), a trecut de la etapa adoptării legislației la cea a aplicării efective, iar companiile vizate trebuie să respecte noi cerințe de raportare fiscală.

În România, mecanismul este reglementat prin Legea nr. 431/2023, care transpune directiva europeană și introduce Impozitul Suplimentar Național Calificat (QDMTT). Reglementările pot viza grupuri multinaționale precum OMV, Renault și Ford, dar și grupuri românești precum Banca Transilvania, Dedeman și Altex, dacă îndeplinesc condițiile legale.

Sistemul urmărește asigurarea unei cote efective minime de impozitare de 15%. Prin QDMTT, România are prioritate la colectarea diferenței de impozit aferente profiturilor realizate local. Mecanismul funcționează alături de regulile Income Inclusion Rule (IIR) și Undertaxed Profits Rule (UTPR).

Pentru companii, dificultățile vizează colectarea informațiilor contabile, efectuarea calculelor și coordonarea raportărilor între entitățile grupului, nu doar eventuala plată a impozitului suplimentar.

Companiile pot evita calculul complet al impozitului dacă îndeplinesc anumite condiții

Regimul tranzitoriu CbCR Safe Harbour permite simplificarea obligațiilor fiscale dacă este îndeplinit cel puțin unul dintre trei teste: testul de minimis, testul cotei efective simplificate de impozitare (ETR) sau testul profiturilor de rutină.

Verificările utilizează datele din raportul Country-by-Country (CbCR) calificat și din situațiile financiare întocmite conform standardului contabil aplicabil grupului, care poate fi diferit de cel utilizat pentru raportările locale.

Potrivit analizei EY România, regimul tranzitoriu se aplică exercițiilor financiare 2024–2027. Pentru exercițiile care încep la 1 ianuarie 2026 sau ulterior, pragul utilizat în testul ETR simplificat este de 17%.

Calculul cotei efective de impozitare poate fi influențat și de facilitățile fiscale acordate în România. Printre acestea se numără creditul fiscal pentru sponsorizări, scutirea pentru profitul reinvestit, bonificația pentru capitalurile proprii și deducerile suplimentare pentru cercetare-dezvoltare.

Impozitul pe profit curent și cel amânat, inclusiv informațiile din situațiile financiare statutare sau IFRS, sunt relevante pentru determinarea impozitelor acoperite. Tratamentul fiecărei facilități depinde de regulile GloBE și de documentația justificativă.

Termenul de raportare pentru anul financiar 2025 este 31 martie 2027

Marile grupuri de companii trebuie să pregătească raportările privind impozitul minim global într-un interval mai scurt decât cel acordat pentru primul exercițiu financiar de aplicare, ceea ce impune verificarea anticipată a informațiilor fiscale.

Pentru exercițiul financiar 2024, grupurile cu an calendaristic aflate în primul an de aplicare au beneficiat de un termen de 18 luni, până la 30 iunie 2026.

Pentru exercițiul financiar 2025, termenul general este de 15 luni de la încheierea anului de raportare. Astfel, companiile cu exercițiu financiar identic cu anul calendaristic au termen până la 31 martie 2027.

Conform articolului 48 din Legea nr. 431/2023, același termen se aplică declarării și plății impozitului suplimentar și impozitului suplimentar național. Pentru exercițiile financiare diferite de anul calendaristic, scadența se calculează individual.

Specialiștii EY recomandă începerea pregătirilor încă din 2026, deoarece estimarea eventualelor obligații fiscale este necesară și pentru întocmirea situațiilor financiare anuale, care au termene de depunere anterioare declarațiilor privind impozitul minim global.

Cele șapte verificări necesare pentru raportările din 2027

Analiza EY România identifică șapte activități pe care grupurile de companii trebuie să le pregătească pentru respectarea obligațiilor fiscale:

1. Identificarea entităților și a responsabilităților. Grupurile trebuie să stabilească entitățile constitutive, sediile permanente, structura de control și responsabilul pentru depunerea declarației. Dacă o singură entitate din România efectuează plata impozitului suplimentar național, notificarea desemnării trebuie depusă în termen de șase luni de la încheierea exercițiului financiar.

2. Stabilirea surselor de date. Trebuie identificate informațiile privind rezultatul contabil, impozitele curente și amânate, ajustările GloBE, cheltuielile salariale și imobilizările corporale eligibile. Pentru fiecare categorie sunt necesare sursa, responsabilul, moneda, regula de conversie și documentele de reconciliere.

3. Reconcilierea informațiilor financiare. Datele statutare, cele consolidate și raportul CbCR trebuie comparate. Diferențele contabile, eliminările intragrup și ajustările de consolidare pot influența testele Safe Harbour și calculul ETR.

4. Testarea regimului Safe Harbour. Cele trei teste trebuie aplicate pentru fiecare jurisdicție, cu păstrarea documentelor justificative. Potrivit articolului 36 alineatul (12) din Legea nr. 431/2023, neaplicarea regimului într-un an poate împiedica utilizarea ulterioară a acestuia, în condițiile legii.

5. Documentarea opțiunilor GloBE. Companiile trebuie să stabilească opțiunile anuale sau pe cinci ani, inclusiv cele privind excluderea profitului aferent activităților cu substanță economică, pierderea calificată și tratamentele speciale. Opțiunile exercitate sunt evidențiate în declarația informativă.

6. Calcularea preliminară a obligațiilor. Datele interimare permit identificarea jurisdicțiilor cu ETR sub 15%, a ajustărilor relevante și a eventualelor sume de plată. Calculele trebuie actualizate după închiderea exercițiului financiar.

7. Pregătirea dosarului de control. Documentația trebuie să includă sursele informațiilor, reconcilierile, ipotezele, deciziile tehnice, versiunile calculelor și aprobările interne. Înainte de depunere trebuie verificate formularele și instrucțiunile ANAF în vigoare.

Aplicarea Pillar 2 schimbă modul de organizare a activității fiscale

Potrivit analizei EY România, raportările din 2027 necesită stabilirea responsabilităților, verificarea datelor și documentarea tratamentelor fiscale înainte de apropierea termenului legal.

Primele declarații obligatorii, depuse la jumătatea anului 2026, au arătat că aplicarea Pillar 2 presupune atât calcularea impozitului suplimentar, cât și adaptarea procedurilor interne de raportare, verificare și control fiscal.