Agricultura României riscă să piardă până la 6,5 miliarde de euro. Până la 13.000 de locuri de muncă sunt în pericol

Agricultura României ar putea pierde până la 6,5 miliarde de euro din finanțarea europeană pentru perioada 2028-2034, potrivit estimărilor prezentate miercuri de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC). Organizația avertizează că subvențiile acordate fermierilor ar putea scădea cu până la 50%, iar finanțarea investițiilor agricole ar putea fi redusă considerabil. Aproximativ 13.000 de locuri de muncă ar putea fi afectate. Reprezentanții Alianței solicită modificări ale viitorului buget al Politicii Agricole Comune, înainte de finalizarea negocierilor europene.

Agricultura României ar putea pierde anual până la un miliard de euro din finanțarea europeană

Agricultura României riscă să înregistreze pierderi importante de finanțare în următorul exercițiu bugetar european, pentru perioada 2028-2034, conform calculelor publicate miercuri de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC). Organizația estimează că reducerea fondurilor destinate sectorului agricolar putea depăși 5,1 miliarde de euro și ar putea ajunge la aproximativ 6,5 miliarde de euro, în funcție de scenariul bugetar aplicat.

Pentru a prezenta implicațiile viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), Alianța a lansat pe site-ul propriu o pagină dedicată finanțării agriculturii în perioada 2028-2034. Inițiativa urmărește informarea fermierilor, a autorităților și a populației cu privire la modificările aflate în negociere la nivel european.

Potrivit estimărilor AAC, diminuarea finanțării ar putea însemna pierderi anuale cuprinse între 825 de milioane și un miliard de euro pentru economiile locale. Organizația apreciază că reducerea sumelor disponibile pentru exploatațiile agricole și investițiile rurale ar putea pune în pericol între 10.000 și 13.000 de locuri de muncă.

Efectele anticipate de reprezentanții Alianței vizează atât activitatea fermelor, cât și dezvoltarea comunităților rurale, aprovizionarea industriei alimentare cu materii prime și capacitatea de producție agricolă a României.

Subvențiile APIA ar putea scădea cu 50%, iar finanțarea investițiilor prin AFIR ar putea fi redusă drastic

Unul dintre scenariile prezentate de Alianța pentru Agricultură și Cooperare prevede diminuarea cu până la 50% a bugetului destinat plăților directe pentru fermieri, acordate prin Pilonul I al Politicii Agricole Comune și gestionate în România de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

În același timp, fondurile pentru investiții agricole și dezvoltare rurală, disponibile prin Pilonul II și administrate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), ar putea înregistra reduceri substanțiale.

Conform calculelor organizației, nivelul maxim al sprijinului acordat fermierilor români ar putea coborî la aproximativ 110 euro pe hectar, chiar și în situația includerii sprijinului cuplat și a tuturor ecoschemelor.

Diferența față de nivelurile actuale și față de obiectivele de convergență a plăților agricole este considerabilă. AAC indică o medie actuală de 221 de euro pe hectar, în timp ce nivelul corespunzător unei convergențe externe de 100% ar fi de 241 de euro pe hectar, potrivit angajamentelor europene invocate de organizație în contextul aderării României la Uniunea Europeană.

Reducerea plăților ar putea afecta exploatațiile agricole care se confruntă deja cu efectele secetei, majorarea cheltuielilor de producție și concurența produselor provenite de pe piețele externe.

„Se poate ajunge la o reducere cu 50% a bugetului pentru subvenții prin Pilonul I, APIA, și o reducere drastică a bugetului pentru investiții prin Pilonul II, AFIR. Consecințele ne privesc pe toți. Agricultura înseamnă hrană, locuri de muncă, investiții, activitate economică în comunitățile rurale și materie primă pentru industria alimentară”, avertizează reprezentanții AAC.

Alianța consideră că diminuarea fondurilor europene ar putea restrânge posibilitățile fermierilor și cooperativelor agricole de a finanța producția, de a achiziționa echipamente și de a moderniza exploatațiile.

Totodată, reducerea sprijinului financiar ar putea diminua capacitatea sectorului de a răspunde fenomenelor climatice extreme și fluctuațiilor economice, cu efecte asupra competitivității produselor agroalimentare românești.

Reducerea fondurilor agricole ar putea afecta industria alimentară și locurile de muncă din mediul rural

Consecințele unei eventuale diminuări a bugetului european pentru agricultură nu s-ar limita la exploatațiile agricole, întrucât activitatea acestora susține investițiile din mediul rural și furnizarea materiilor prime necesare industriei alimentare.

Potrivit AAC, reducerea sumelor disponibile ar putea determina amânarea sau anularea unor investiții, restrângerea activităților economice din comunitățile rurale și diminuarea resurselor financiare necesare dezvoltării fermelor.

Industria alimentară ar putea fi afectată prin reducerea producției interne de materii prime, în condițiile în care procesatorii depind de aprovizionarea cu produse agricole.

Organizația avertizează și asupra posibilelor consecințe pentru consumatori, în situația în care scăderea capacității de producție ar afecta relațiile comerciale dintre fermieri, procesatori și distribuitori.

Reprezentanții Alianței susțin că au început să semnaleze aceste riscuri încă din iulie 2025, prin documente oficiale transmise autorităților, informări de presă, scrisori deschise și alte demersuri desfășurate în România și la nivelul instituțiilor europene.

Publicarea noii pagini dedicate PAC 2028-2034 face parte din aceste acțiuni și are drept scop prezentarea datelor privind posibilele reduceri bugetare înainte de adoptarea deciziilor definitive asupra finanțării europene.

AAC solicită un buget european de cel puțin 443 de miliarde de euro pentru Politica Agricolă Comună

În contextul negocierilor privind viitorul Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene, Alianța pentru Agricultură și Cooperare solicită menținerea unui buget separat pentru Politica Agricolă Comună, care să asigure continuitatea finanțării sectorului agricol.

Organizația propune ca bugetul PAC pentru perioada 2028-2034 să fie de cel puțin 443 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene. Potrivit reprezentanților săi, finanțarea trebuie să fie distinctă, suficientă și predictibilă, astfel încât fermierii și cooperativele să își poată planifica activitățile și investițiile.

AAC solicită, de asemenea, introducerea unei obligații privind direcționarea a 15% din buget către agricultură.

O altă propunere vizează includerea în bugetul PAC a două treimi din alocările prevăzute pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual la jumătatea perioadei de aplicare.

Potrivit Alianței, aceste resurse ar trebui utilizate pentru susținerea veniturilor fermierilor și cooperativelor agricole, finanțarea investițiilor și dezvoltarea comunităților rurale.

Fermierii și autoritățile sunt avertizați că negocierile bugetare trebuie influențate înainte de adoptarea deciziilor

Alianța pentru Agricultură și Cooperare atrage atenția că perioada în care pot fi formulate solicitări și propuneri privind viitorul buget agricol european este limitată de calendarul negocierilor pentru exercițiul financiar 2028-2034.

Reprezentanții organizației consideră că autoritățile române, fermierii și cooperativele trebuie să cunoască impactul estimat al reducerilor de finanțare înainte ca alocările bugetare să fie stabilite.

După adoptarea bugetului european, posibilitățile de modificare a sumelor repartizate și de recuperare a eventualelor pierderi ar urma să fie mult mai restrânse, potrivit AAC.

„Este important ca fermierii, autoritățile și întreaga populație a României să înțeleagă de acum ce se negociază și ce consecințe pot exista. După stabilirea bugetului european, posibilitățile de a corecta deciziile și de a recupera finanțarea pierdută vor fi mult mai limitate”, transmite organizația.