Amenzi de până la 40.000 de lei pentru comercianții care risipesc alimente. Legea impune măsuri pentru reducerea pierderilor

Amenzi de până la 40.000 de lei pentru comercianții care risipesc alimente. Legea impune măsuri pentru reducerea pierderilor

SURSA FOTO: Dreamstime/Risipă alimentară

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 15 noiembrie 2026, 22:20

Comercianții, restaurantele și producătorii alimentari din România riscă amenzi de până la 40.000 de lei dacă nu respectă obligațiile privind reducerea risipei alimentare. Sancțiunile au început să se aplice de la 1 octombrie, după o perioadă acordată firmelor pentru implementarea măsurilor. Legislația prevede reducerea prețurilor pentru produsele apropiate de expirare, donarea alimentelor și întocmirea unor documente obligatorii. În România, cantitatea de hrană irosită ajunge la aproximativ 130 de kilograme anual pe locuitor.

Amenzi de până la 40.000 de lei pentru firmele care nu aplică măsuri împotriva risipei alimentare

Amenzi de până la 40.000 de lei pot fi aplicate operatorilor economici din sectorul alimentar care nu respectă obligațiile privind prevenirea risipei. Reglementările vizează comercianții, restaurantele și producătorii de alimente.

Începând cu 1 octombrie, autoritățile pot sancționa firmele care nu au implementat măsurile obligatorii. Anterior, operatorii economici au beneficiat de o perioadă de adaptare la noile cerințe.

Legislația impune aplicarea a cel puțin două măsuri pentru prevenirea și reducerea risipei alimentare. Totodată, firmele trebuie să întocmească un plan de reducere a pierderilor și un raport privind măsurile adoptate.

Una dintre soluțiile prevăzute este comercializarea la preț redus a produselor care se apropie de data expirării. O altă posibilitate este donarea alimentelor care îndeplinesc condițiile legale pentru consum.

Aceste măsuri urmăresc valorificarea produselor înainte ca ele să devină improprii consumului. În acest fel, alimentele pot fi utilizate în loc să fie eliminate din circuitul comercial.

România aruncă anual aproximativ 130 de kilograme de alimente pe locuitor

Risipa alimentară reprezintă o problemă importantă în România, unde cantitatea de hrană aruncată anual este estimată la 130 de kilograme pentru fiecare locuitor.

Această cantitate este mai mare decât cea raportată pentru țările vecine. Prin comparație, în Spania sunt irosite anual sub 40 de kilograme de alimente pe persoană, potrivit datelor prezentate.

O parte considerabilă a pierderilor provine din gospodării. Din fiecare zece kilograme de alimente aruncate, aproximativ șase provin din locuințele populației.

Cumpărarea unor cantități mai mari decât necesarul familiei și depășirea termenelor de valabilitate contribuie la această situație.

Unii consumatori încearcă să limiteze pierderile prin pregătirea listelor de cumpărături și adaptarea cantităților de mâncare la consumul zilnic.

coș de cumpărături, mâncare
SURSA FOTO: OceanCredit

Persoanele intervievate au descris atât obiceiurile care favorizează risipa, cât și soluțiile utilizate pentru reducerea acesteia.

„Cumpără mult și după aia nu are ce să facă cu ele, vede că a trecut termenul, zice: Aoleo, gata, aruncă. Nu, nu. Luăm măsuri, nu arunc nimic. De obicei mă duc cu lista pregătită de acasă, nu cumpăr și cu burta plină. Că dacă burta e goală, iei de pe raft ce nu îți trebuie. Încerc să fac cât consumăm la o masă în familie. Nu prea. Avem și un cățel, la noi nu se aruncă mâncare. Nu se face mâncare multă ca să fie aruncată. Ce luăm, cam strictul necesar. Să fie din toate câte puțin”, spun oamenii.

La nivel mondial, cantitatea de alimente irosite depășește un miliard de tone anual. În același timp, statisticile Organizației Națiunilor Unite indică aproximativ 645 de milioane de persoane afectate de foamete.

Restaurantele trebuie să reducă pierderile alimentare și să valorifice surplusul de mâncare

Restaurantele din România intră în categoria operatorilor economici care trebuie să adopte măsuri pentru prevenirea risipei alimentare.

Una dintre metodele utilizate în sectorul HoReCa este stabilirea cantităților de ingrediente pe baza unor rețetare. Această practică permite pregătirea porțiilor în funcție de necesarul estimat.

În cazul evenimentelor sau al perioadelor aglomerate, restaurantele pot înregistra surplusuri alimentare. Produsele care îndeplinesc condițiile necesare pot fi donate, în loc să fie aruncate.

Chiru Steluța, manager de restaurant, a explicat cum sunt gestionate cantitățile de alimente și resturile rezultate din activitatea unității.

„În principiu, nu avem resturi alimentare pentru că folosim un rețetar și suntem foarte bine calculați, dar când se întâmplă și avem un eveniment, le donăm sau avem și anumite asociații cu hrană pentru animăluțe. Majoritatea clienților își iau mâncarea la pachet și nu prea avem risipă. Dar se întâmplă mai mult pe sfârșit de săptămână, când e aglomerat”, explică Chiru Steluţa, manager de restaurant.

Posibilitatea ca persoanele care iau masa la restaurant să solicite ambalarea preparatelor neconsumate contribuie, de asemenea, la reducerea cantităților aruncate.

Magazinele pot reduce prețurile alimentelor apropiate de expirare sau le pot dona

Magazinele alimentare și producătorii trebuie să identifice soluții pentru produsele care riscă să nu mai poată fi comercializate.

Reducerea prețurilor înainte de expirarea termenului de valabilitate reprezintă una dintre măsurile disponibile. Aceasta permite vânzarea produselor către consumatori înainte ca ele să devină neconforme pentru comercializare.

O altă variantă este transferul alimentelor către organizațiile care se ocupă de recuperarea și redistribuirea surplusului alimentar.

În România funcționează o rețea de Bănci pentru Alimente, care preia produse ce pot fi consumate în siguranță. Acestea sunt distribuite ulterior prin intermediul organizațiilor caritabile.

Beneficiarii sunt persoane și familii aflate în dificultate, care primesc alimentele recuperate din circuitul comercial.

Produsele donate trebuie să respecte cerințele de siguranță alimentară. Alimentele care nu mai sunt sigure pentru consum nu pot fi redistribuite populației.

Resturile alimentare pot fi transformate în compost sau biogaz

Valorificarea alimentelor care nu mai pot fi destinate consumului uman reprezintă o altă direcție urmărită pentru reducerea cantităților de deșeuri.

Autoritățile au în vedere utilizarea resturilor alimentare pentru producerea compostului sau a biogazului, atunci când recuperarea acestora pentru consum nu mai este posibilă.

Compostarea presupune transformarea deșeurilor organice într-un material care poate fi utilizat pentru îmbunătățirea solului.

Producerea biogazului permite valorificarea energetică a anumitor deșeuri biodegradabile, prin procese de descompunere în absența oxigenului.

Aceste metode se adaugă măsurilor de prevenire, reducerilor comerciale și donării alimentelor. Aplicarea lor depinde de caracteristicile deșeurilor și de condițiile tehnice necesare procesării.

Informații articol
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.