România are nevoie de 4.000 de paturi de terapie intensivă. Alexandru Rogobete: Avem aproximativ 2.700 de paturi ATI complet echipate, față de un necesar estimat la 4.000

România are nevoie de 4.000 de paturi de terapie intensivă. Alexandru Rogobete: Avem aproximativ 2.700 de paturi ATI complet echipate, față de un necesar estimat la 4.000

SURSA FOTO: Dreamstime - Alexandru Rogobete

Publicat de Leonard Bădilă la 19 noiembrie 2026, 22:12

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a întâlnit joi, la sediul NATO din Bruxelles, cu Radmila Shekerinska, secretarul general adjunct al Alianței Nord-Atlantice.

Alexandru Rogobete a discutat cu conducerea NATO despre spitalele din România

Discuțiile au vizat provocările actuale din domeniul sănătății, dezvoltarea cooperării medicale și pregătirea sistemului sanitar pentru situații de criză. Una dintre temele importante abordate în cadrul întâlnirii a fost capacitatea spitalelor din România de a face față unor situații de criză. În prezent, țara noastră dispune de aproximativ 2.700 de paturi de terapie intensivă (ATI) complet echipate, în condițiile în care necesarul estimat este de 4.000 de paturi.

Rogobete a precizat că Ministerul Sănătății continuă dezvoltarea capacității de terapie intensivă în colaborare cu Banca Mondială. Planurile vizează atât extinderea numărului de paturi ATI, cât și dotarea acestora cu echipamentele necesare.

„Astăzi, la sediul NATO din Bruxelles, m-am întâlnit cu doamna Radmila Shekerinska, secretarul general adjunct al NATO, pentru a discuta despre provocările din sănătate și despre dezvoltarea cooperării în domeniul medical.

Am vorbit despre nevoia de a construi un sistem de sănătate mai bine pregătit pentru situații de criză și mai capabil să răspundă nevoilor pacienților:

Mai multe paturi de terapie intensivă. România are în prezent aproximativ 2.700 de paturi ATI complet echipate, față de un necesar estimat la 4.000. Împreună cu Banca Mondială, continuăm să dezvoltăm terapia intensivă, prin extinderea numărului de paturi și dotarea lor cu echipamente”, a scris Rogobete pe Facebook.

Deblocarea posturilor și creșterea numărului de angajați din sistemul sanitar

Un alt subiect discutat de Alexandru Rogobete și Radmila Shekerinska a fost necesitatea creșterii numărului de profesioniști care lucrează în sistemul sanitar românesc.

În acest context, ministrul Sănătății a prezentat importanța deblocării posturilor pentru mai multe categorii de personal medical și administrativ. Printre acestea se numără medicii specialiști și medicii primari, asistenții medicali, infirmierele, kinetoterapeuții, farmaciștii, biologii și personalul administrativ.

Discuțiile au vizat și accesul pacienților la medicamente inovatoare și generice. Ministrul a evidențiat necesitatea asigurării disponibilității tratamentelor, în contextul întreruperilor de producție și al discontinuităților de aprovizionare care afectează mai multe state europene.

„Mai mulți profesioniști în sănătate. Susținem creșterea progresivă a resursei umane și deblocarea posturilor pentru medici specialiști și primari, asistenți medicali, infirmiere, kinetoterapeuți, farmaciști, biologi, personal TESA și alte categorii indispensabile sistemului. În spatele fiecărui serviciu medical funcțional se află o echipă de profesioniști.

Acces sigur la medicamente inovatoare și generice. Întreruperile de producție și discontinuitățile în aprovizionare sunt o provocare pentru întreaga Europă. Ne dorim ca România să beneficieze de mecanisme europene și de cooperare cu NATO care să contribuie la protejarea accesului pacienților la tratamente”, a mai scris acesta.

Securitatea cibernetică și protejarea datelor pacienților, pe agenda discuțiilor

Agenda întâlnirii de la sediul NATO a inclus și securitatea cibernetică în domeniul sănătății. Un punct important l-a reprezentat protejarea datelor pacienților și a infrastructurilor digitale utilizate de instituțiile medicale.

De asemenea, oficialii au discutat despre investițiile necesare în infrastructura medicală critică și despre consolidarea sistemelor de urgență, astfel încât acestea să poată răspunde mai eficient în situații dificile.

Un alt subiect abordat a fost combaterea dezinformării medicale. Alexandru Rogobete a atras atenția asupra efectelor pe care informațiile false le pot avea asupra încrederii populației în sistemul sanitar.

Ministrul a evidențiat și faptul că dezinformarea poate fi utilizată în cadrul atacurilor hibride, care urmăresc decredibilizarea instituțiilor din domeniul sănătății. În acest context, combaterea informațiilor false reprezintă o componentă importantă a protejării încrederii publice în sistemul medical.

La discuțiile dintre ministrul Sănătății și secretarul general adjunct al NATO au participat și șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, precum și reprezentantul permanent al României la NATO, Doris Șerban.

„Securitate cibernetică în sănătate. Protejarea datelor pacienților, a sistemelor digitale și a infrastructurilor critice este necesară pentru continuitatea serviciilor medicale.
Investiții în infrastructura critică și în sistemele de urgență, pentru ca România să fie mai bine pregătită să răspundă situațiilor de criză.

Combaterea dezinformării medicale. Am discutat despre impactul pe care informațiile medicale false îl pot avea asupra încrederii în actul medical și despre folosirea dezinformării în cadrul atacurilor hibride care urmăresc decredibilizarea sistemelor de sănătate.

La întâlnire am participat alături de dr. Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, și de Doris Șerban, reprezentantul permanent al României la NATO.
Îi mulțumesc doamnei secretar general adjunct pentru primirea călduroasă și pentru discuțiile concrete. Continuăm să dezvoltăm parteneriatul cu NATO, pentru ca sprijinul și cooperarea dintre aliați să contribuie la un sistem de sănătate mai sigur și mai puternic pentru români. Sănătatea este o componentă esențială a siguranței naționale și a rezilienței noastre colective”, a conchis ministrul Sănătății.

Postarea poate fi vizualizată aici.

Informații articol
Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.