Mihai Ghigiu dezvăluie de ce România și-a pierdut credibilitatea la Bruxelles. Ce promisiuni nu au fost respectate
SURSĂ FOTO: Facebook/Mihai Alexandru Ghigiu - Mihai Ghigiu
Mihai Ghigiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, spune că această problemă are două cauze principale: lipsa de consecvență a decidenților români și capacitatea administrativă insuficientă pentru implementarea proiectelor.
Mihai Ghigiu face dezvăluiri despre relația României cu Bruxelles-ul. Ce reproșuri au oficialii europeni
România este privită cu neîncredere de oficialii Comisiei Europene, pe fondul promisiunilor nerespectate și al dificultăților întâmpinate în atragerea și utilizarea fondurilor europene.
Ministrul a explicat că a observat această atitudine încă de la primele discuții purtate la Bruxelles, după preluarea mandatului. Vizita sa la Comisia Europeană a avut ca obiectiv inclusiv identificarea unor soluții pentru atragerea banilor care au fost suspendați.
Discuțiile cu oficialii europeni au scos la iveală nemulțumiri legate de modul în care România își respectă angajamentele. Potrivit lui Mihai Ghigiu, reprezentanții țării fac promisiuni la Bruxelles, însă, după revenirea în țară, unele dintre acestea nu mai sunt puse în aplicare.
Promisiunile nerespectate afectează relația României cu oficialii europeni
Ministrul susține că lipsa de consecvență a decidenților români reprezintă unul dintre principalele motive pentru care România a ajuns să fie privită cu neîncredere. El a arătat că problema nu se limitează la administrație, ci îi vizează și pe oamenii politici care își asumă angajamente în discuțiile cu instituțiile europene.
„Unul dintre principalele reproșuri este că promitem foarte multe lucruri, mai ales decidenții, și aici includ oamenii politici. Promitem foarte multe lucruri la Bruxelles, pe care, în momentul în care venim acasă, nu le mai facem, nu mai putem să le facem. Ne dăm seama că au un impact negativ”, a punctat Mihai Ghigiu.
În opinia ministrului, România ar trebui să își pregătească mai bine pozițiile înaintea negocierilor cu reprezentanții Comisiei Europene. Autoritățile trebuie să prezinte argumente clare atunci când anumite măsuri nu pot fi aplicate și să explice consecințele acestora.
Mihai Ghigiu: Comisia este dispusă să negocieze multe lucruri
Ghigiu a atras atenția că există reguli europene care trebuie respectate, însă Comisia este dispusă să negocieze anumite aspecte dacă partea română vine cu justificări solide.
„În loc să ne ducem cu temele pregătite pe anumite subiecte și să spunem: Nu pot să fac asta pentru că…, ajungem să ne întoarcem acasă și să spunem: Doamne, Comisia nu vrea, nu ne ascultă, nu ne bagă în seamă, doar ne dictează. Sunt și o serie de reguli europene după care jucăm, însă Comisia este dispusă să negocieze multe lucruri, nu toate, dar multe, dacă ai argumente pentru ele”, a mai explicat ministrul, potrivit Mediafax.
România trebuie să își susțină pozițiile cu documente și calcule
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene consideră că negocierile cu oficialii europeni trebuie să se bazeze pe studii, documente și cifre concrete. În acest fel, autoritățile pot demonstra de ce anumite măsuri nu sunt avantajoase sau de ce aplicarea lor ar putea produce efecte negative.
Mihai Ghigiu a oferit și un exemplu legat de situațiile în care o măsură finanțată de Uniunea Europeană ar putea genera costuri mai mari decât beneficiile obținute. Într-o asemenea situație, România ar trebui să prezinte datele care justifică o eventuală modificare a planului.
„Dacă explici: Uite, am făcut un studiu. Dacă fac asta, deși tu îmi dai 100 de milioane de euro, partea negativă pentru mine este de 150 de milioane de euro, nu merită să fac, nu cred că vreodată Comisia nu va accepta, atunci când te duci cu dovezi, cu documente, cu cifre și așa mai departe. Asta este primul lucru, că nu ne ținem de cuvânt”, a explicat Mihai Ghigiu.

Capacitatea administrativă, a doua problemă semnalată de Comisia Europeană
A doua cauză a neîncrederii vizează dificultățile României în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene. Ministrul a explicat că țara noastră reușește să negocieze alocări importante și să solicite sume cât mai mari din bugetul Uniunii Europene, însă apar probleme atunci când banii trebuie utilizați efectiv.
Potrivit lui Ghigiu, dificultățile administrative nu sunt noi. Experiența acumulată în ultimii 20 de ani, perioadă în care România a trecut prin mai multe exerciții de finanțare europeană, arată că autoritățile nu au reușit să dezvolte suficient capacitatea necesară pentru gestionarea proiectelor.
Mihai Ghigiu: Negociem pentru bani mulți
Ministrul a explicat că problemele apar în diferite etape ale implementării, de la pregătirea proiectelor până la utilizarea efectivă a sumelor alocate. El a grupat aceste dificultăți sub denumirea generală de capacitate administrativă.
„Au învățat în acești 20 de ani cu noi, practic suntem în al treilea exercițiu, că nu prea am învățat să avem capacitatea administrativă. Negociem pentru bani mulți, încercăm să obținem cât mai mult în bugetul Uniunii Europene, din fonduri structurale și așa mai departe, iar când vine vorba de implementare avem probleme diverse. O să-i spun generic capacitate administrativă”, a mai precizat ministrul.
România ar putea primi prefinanțarea pentru viitorul plan în iunie-iulie 2028
Comisia Europeană a recomandat autorităților române să acorde o atenție sporită pregătirii administrative, în paralel cu elaborarea viitorului plan de finanțare. Potrivit lui Mihai Ghigiu, pregătirea instituțiilor trebuie să înceapă din timp, astfel încât România să poată utiliza eficient viitoarele alocări.
Ministrul a precizat că, dacă calendarul va fi respectat, țara noastră ar urma să primească o sumă importantă în iunie-iulie 2028. Banii vor reprezenta prefinanțarea aferentă viitorului plan de finanțare.
Oficialii europeni au recomandat inclusiv alocarea unor resurse de la bugetul național pentru consolidarea capacității administrative. Această pregătire ar trebui realizată simultan cu elaborarea planului, pentru ca instituțiile responsabile să fie pregătite să gestioneze fondurile imediat după primirea lor.
„Ne-au sfătuit ca, în paralel cu pregătirea viitorului plan, să insistăm foarte mult și să alocăm inclusiv bani din bugetul național pentru pregătirea capacității administrative. Pentru că, în 2028, dacă totul merge conform planului, în iunie-iulie, România o să primească o sumă importantă de bani, prefinanțarea aferentă viitorului plan”, a subliniat Ghigiu.
Termen mai scurt pentru cheltuirea fondurilor europene
O altă modificare importantă vizează perioada în care România va putea utiliza banii primiți de la Uniunea Europeană. Potrivit ministrului, viitoarea programare financiară va impune termene mai stricte pentru cheltuirea fondurilor.
Dacă până acum autoritățile au beneficiat de o perioadă suplimentară de doi sau trei ani pentru utilizarea sumelor alocate, viitoarele reguli nu vor mai permite această flexibilitate. Termenul va fi calculat în funcție de anul de referință, la care se vor adăuga 10 luni.
Mihai Ghigiu, despre banii pe care îi vom primi în 2028
Astfel, banii pe care România ar urma să îi primească în 2028 vor trebui cheltuiți până la 1 octombrie 2029. Mihai Ghigiu a explicat că noul calendar impune o pregătire mai atentă a proiectelor și a instituțiilor care vor gestiona finanțările.
„Dacă în această perioadă am avut doi sau trei ani la dispoziție să cheltuim banii peste termen, în viitoarea programare această posibilitate nu va mai exista. Vom avea N, N însemnând anul de referință, plus 10 luni. Deci, practic, banii pe care îi primim în 2028 va trebui să îi cheltuim până la 1 octombrie 2029”, a ținut să mai sublinieze ministrul.
Recomandarea Comisiei Europene este legată și de experiența României cu Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Autoritățile trebuie să evite situațiile în care fondurile riscă să fie pierdute din cauza lipsei unor proiecte suficient de bine pregătite pentru finanțare.
„De asta sfatul lor, sugestia lor a fost să ne pregătim cât mai bine administrativ, ca în momentul în care primim acești bani să nu fim în situația din PNRR, de a-i pierde pentru că nu avem proiecte mature pe care să le depunem spre finanțare”, a concluzionat Mihai Ghigiu.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.