România și alte 11 state, vizate de Comisia Europeană. Cum trebuie calculate tarifele plătite de companiile aeriene
SURSA FOTO: Dreamstime - Comisia Europeană
Comisia Europeană a trimis României și altor 11 state membre scrisori suplimentare de punere în întârziere privind tarifele pentru serviciile de navigație aeriană. Bruxelles-ul consideră că statele vizate au remediat doar parțial problemele semnalate anterior. România are două luni pentru a răspunde și a corecta deficiențele din dosarul INFR(2024)2095.
Cum trebuie împărțite costurile serviciilor de navigație aeriană
Normele privind Cerul unic european cer statelor membre să împartă proporțional costurile comune între serviciile de navigație de rută și cele de terminal. Repartizarea trebuie să se bazeze pe o metodologie transparentă. Regula se aplică și costurilor pentru controlul de apropiere, serviciul care gestionează aeronavele în zona aeroporturilor.
La stabilirea tarifelor se aplică principiul „utilizatorul plătește”. Companiile aeriene trebuie să suporte costurile pe care le generează, iar tarifele trebuie să reflecte serviciile și infrastructura de care dispun. Statele trebuie să includă în planurile lor și stimulente financiare pentru ca furnizorii să atingă obiectivele de capacitate.
În cazurile analizate, Comisia a identificat probleme privind nivelul sau repartizarea costurilor facturate companiilor aeriene. O altă problemă semnalată vizează stimulentele financiare insuficiente pentru furnizori. Aplicarea incorectă a regulilor poate afecta atât veniturile acestora, cât și tarifele suportate de operatorii aerieni.
De ce a primit România o nouă scrisoare
Comisia a semnalat inițial probleme în 22 de state membre, în două etape, pentru perioada de referință 2020–2024. România a primit prima scrisoare în iulie 2024. Pentru actuala perioadă de referință, 2025–2029, Comisia consideră că zece state au corectat în mod adecvat problemele.
Pe lângă România, noile scrisori au fost trimise Belgiei, Danemarcei, Germaniei, Franței, Croației, Italiei, Luxemburgului, Maltei, Țărilor de Jos, Austriei și Poloniei.
Ce se întâmplă după termenul de două luni
România și celelalte 11 state vizate au la dispoziție două luni pentru a răspunde scrisorilor suplimentare și a remedia deficiențele. În acest interval, autoritățile române pot explica modul în care repartizează costurile serviciilor de navigație aeriană. Ele pot transmite și ce măsuri au luat pentru a corecta problemele semnalate de Bruxelles.
După ce analizează răspunsurile, Comisia Europeană poate închide dosarul dacă apreciază că măsurile rezolvă problemele identificate. În lipsa unui răspuns satisfăcător, instituția poate emite un aviz motivat. Documentul precizează ce obligații europene consideră Comisia că statul a încălcat și stabilește un nou termen pentru conformare.
Dacă România nu se conformează în termenul stabilit prin aviz, Comisia poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Dacă instanța constată că statul și-a încălcat obligațiile, autoritățile trebuie să ia măsurile necesare pentru a pune în aplicare hotărârea. În cazul în care statul nu execută hotărârea, Comisia poate reveni în fața Curții și poate cere sancțiuni financiare.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.