BNS avertizează că România riscă o criză a competențelor. Peste jumătate dintre elevii testați sunt sub nivelul minim la matematică

BNS avertizează că România riscă o criză a competențelor. Peste jumătate dintre elevii testați sunt sub nivelul minim la matematică

SURSĂ FOTO: Dreamstime

Publicat de Alexandra Iana la 19 noiembrie 2026, 14:36

Peste jumătate dintre elevii de 15 ani din România evaluați la PISA 2025 au obținut rezultate sub nivelul minim de competență la matematică. Aproape patru din zece s-au situat sub prag în toate cele trei domenii testate. Blocul Național Sindical (BNS) avertizează că aceste dificultăți vor conta tot mai mult pe piața muncii, pe măsură ce generația evaluată începe să se angajeze.

Mai mulți elevi sub nivelul de bază decât în 2015

La matematică, 48% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul 2, considerat pragul minim în evaluarea PISA. La citire, proporția a fost de 52%, iar la științe, de 54%. Mediile statelor OCDE au fost de 65% la matematică, 69% la citire și 74% la științe.

Ponderea elevilor români cu rezultate sub prag în toate cele trei domenii a crescut de la 33,2% în 2022 la 38,5% în 2025. Față de 2015, ponderea celor cu rezultate slabe a urcat cu 12 puncte procentuale la matematică, cu nouă la citire și cu șapte la științe. La polul opus, 4% dintre elevii români au atins nivelurile superioare de performanță la matematică, față de 8% în OCDE.

Ce înseamnă rezultatele PISA pentru piața muncii

BNS estimează că generația evaluată va intra treptat pe piața muncii între 2027 și 2033. Sindicatul avertizează că dificultățile de a folosi matematica în situații practice sau de a înțelege un text pot îngreuna angajarea și recalificarea. În același timp, unii angajatori întâmpină deja dificultăți în recrutarea de personal cu pregătirea necesară.

În 2025, 15,5% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani părăsiseră timpuriu educația și formarea profesională. România a avut cea mai mare rată din UE, unde media a fost de 9,1%. În mediul rural din România, proporția a ajuns la 23,7%.

Tot în 2025, 19,2% dintre românii cu vârste între 15 și 29 de ani erau fără loc de muncă și în afara oricărei forme de educație sau pregătire profesională. Media UE era de 11%. În rândul tinerilor români cu nivel scăzut de educație, proporția a ajuns la 35,8%, cea mai ridicată din Uniune pentru această categorie.

România are cea mai mică pondere din UE a persoanelor cu competențe digitale de bază

În 2025, 31,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani aveau cel puțin competențe digitale de bază. Media Uniunii Europene era de 60,4%. În același an, 5,2% dintre firmele din România cu cel puțin zece persoane ocupate utilizau tehnologii de inteligență artificială, față de 20% la nivelul UE. Decalajul s-a mărit de la aproximativ șase puncte procentuale în 2021 la aproape 15 în 2025.

BNS consideră că pregătirea pentru folosirea inteligenței artificiale trebuie să includă evaluarea critică a informațiilor. Lucrătorii trebuie să înțeleagă limitele și riscurile instrumentelor pe care le folosesc, arată organizația.

BNS cere reguli de plată pentru activitățile suplimentare ale profesorilor

Analiza BNS pornește de la propunerea de recomandare COM(2026) 785, transmisă de Comisia Europeană Consiliului UE pe 5 noiembrie. Documentul propune, printre altele, sprijin suplimentar pentru elevi, identificarea timpurie a dificultăților de învățare și formarea continuă a profesorilor.

În România, BNS cere ca activitățile de tutorat, orele de recuperare și formarea continuă să fie luate în calcul la stabilirea timpului de muncă și a atribuțiilor profesorilor. Organizația solicită reguli clare de remunerare pentru sarcinile suplimentare și personal suficient pentru a le prelua. În opinia BNS, aceste schimbări presupun corelarea Legii învățământului preuniversitar cu prevederile Codului muncii și cu legislația salarizării în sectorul public.

Sindicatul cere și clarificarea responsabilităților tutorilor desemnați de angajatori în învățământul dual. BNS semnalează, de asemenea, implicațiile juridice ale monitorizării progresului școlar și ale utilizării inteligenței artificiale pentru învățarea personalizată. Organizația solicită implicarea explicită a sindicatelor și patronatelor în aplicarea și monitorizarea măsurilor.

Informații articol
Despre autor
Alexandra Iana

Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.