Forța de muncă între sexe: Diferențe majore în România. Ce arată cele mai noi date europene
SURSA FOTO: Dreamstime
Forța de muncă între sexe continuă să prezinte diferențe importante în Uniunea Europeană. În 2025, decalajul mediu de ocupare dintre femei și bărbați a fost de 9,7 puncte procentuale, potrivit Eurostat.
Forța de muncă între sexe: Cinci regiuni din România depășesc un prag important la nivel european
Rata de ocupare a bărbaților a ajuns la 80,9%, comparativ cu 71,2% în cazul femeilor. La nivel regional, 65 de regiuni europene au atins deja obiectivul stabilit pentru 2030, în timp ce alte 26 au înregistrat diferențe de cel puțin 18 puncte procentuale.
În 2025, rata de ocupare a forței de muncă în rândul bărbaților cu vârste între 20 și 64 de ani a fost de 80,9%. Pentru femeile din aceeași categorie de vârstă, indicatorul a înregistrat o valoare de 71,2%.
Diferența dintre cele două procente a fost de 9,7 puncte procentuale. Comparativ cu anul 2024, decalajul s-a redus ușor, de la 10 puncte procentuale.
Datele evidențiază diferențele care persistă pe piața muncii europene. Situația nu este însă uniformă, existând variații importante între regiunile Uniunii Europene.
Forța de muncă între sexe: obiectiv european de reducere a decalajului până în 2030
Reducerea diferențelor de ocupare dintre femei și bărbați reprezintă unul dintre obiectivele stabilite la nivel european. Planul de acțiune al Pilonului european al drepturilor sociale urmărește creșterea ratei generale de ocupare a forței de muncă la 78% până în 2030.
Documentul prevede și înjumătățirea decalajului de gen privind ocuparea forței de muncă. Pentru atingerea acestei ținte, diferența dintre rata de ocupare a femeilor și cea a bărbaților trebuie să scadă la 5,7 puncte procentuale până în 2030.
Obiectivul presupune o reducere medie anuală de 0,5 puncte procentuale, raportată la nivelul de referință din 2019. Evoluția indicatorului este urmărită atât la nivelul întregii Uniuni Europene, cât și în fiecare dintre regiunile sale.

Forța de muncă între sexe: 65 de regiuni europene au atins deja ținta pentru 2030
Analiza regională pentru anul 2025 arată că 65 dintre cele 244 de regiuni ale Uniunii Europene, clasificate la nivel NUTS 2, îndeplineau deja obiectivul stabilit pentru 2030. Aceste regiuni înregistrau un decalaj de cel mult 5,7 puncte procentuale între femei și bărbați.
Cele mai multe zone care au atins această țintă se aflau în Franța, Germania și Suedia. Franța avea 14 regiuni care îndeplineau obiectivul european, iar Germania înregistra 12.
Suedia se situa, de asemenea, printre statele cu rezultate favorabile. Șapte dintre cele opt regiuni ale țării atinseseră deja pragul stabilit pentru 2030.
Repartizarea regională arată că diferențele de ocupare nu au aceeași amploare pe întreg teritoriul Uniunii Europene. În unele zone, decalajul a coborât deja la nivelul urmărit de autoritățile europene.
România are cinci regiuni cu decalaje de cel puțin 18 puncte procentuale
La extrema opusă se aflau 26 de regiuni europene, unde diferența dintre rata de ocupare a femeilor și cea a bărbaților era de cel puțin 18 puncte procentuale în 2025. Aceste teritorii erau situate în principal în statele din sudul și estul Uniunii Europene.
Grecia avea 10 regiuni din totalul de 13 cu decalaje de cel puțin 18 puncte procentuale. Singurele excepții erau Attiki, Ipeiros și Kriti.
În Italia, opt dintre cele 21 de regiuni se aflau peste acest prag. Situația era similară și în România, unde cinci dintre cele opt regiuni înregistrau diferențe de cel puțin 18 puncte procentuale.
Regiunile românești care nu se regăseau în această categorie erau București-Ilfov, Nord-Vest și Vest. Celelalte cinci regiuni depășeau pragul menționat în analiza europeană.
Lista teritoriilor cu diferențe ridicate includea și două regiuni autonome spaniole, Ciudad de Melilla și Ciudad de Ceuta. La acestea se adăuga Mayotte, regiune ultraperiferică franceză, unde decalajul de ocupare a forței de muncă între femei și bărbați era, de asemenea, de cel puțin 18 puncte procentuale.
Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.