Pregătirea pentru crize în Europa: ce trebuie să aibă fiecare familie în casă pentru trei zile

Pregătirea pentru crize în Europa: ce trebuie să aibă fiecare familie în casă pentru trei zile

SURSA FOTO: Dreamstime

Publicat de Hendrik Antonia la 19 noiembrie 2026, 10:22

Pregătirea pentru crize în Europa devine o prioritate pentru instituțiile europene. Comisia Europeană recomandă populației să își asigure autonomia în primele 72 de ore după declanșarea unei situații de urgență.

Pregătirea pentru crize în Europa: regula celor 72 de ore pe care puțini cetățeni o pot respecta

Cetățenii ar trebui să aibă rezerve de apă, alimente, medicamente și bani, dar și un plan de evacuare. Cu toate acestea, un studiu realizat de Universitatea din Letonia arată că numai 8% dintre respondenți se consideră pregătiți pentru o criză. Costurile, dizabilitățile și dificultățile psihologice sunt printre obstacolele identificate.

Recomandările europene urmăresc să ajute gospodăriile să facă față primelor zile ale unei crize. Situațiile vizate includ atacuri cibernetice, sabotaje cu drone și dezastre naturale care pot afecta infrastructura critică, transporturile și comunicațiile.

Comisarul european Hadja Lahbib a descris regula celor 72 de ore drept „a devenit un punct de referință recunoscut la nivel internațional pentru pregătirea pentru situații de urgență a gospodăriilor”.

Totuși, distanța dintre recomandări și realitatea din gospodării rămâne considerabilă. Barometrul individual de pregătire pentru crize din țările baltice, realizat în 2026 de Universitatea din Letonia, a analizat situația locuitorilor din 10 orașe europene. Cercetarea a inclus opt țări nordice și estice ale Uniunii Europene, alături de Islanda și Norvegia.

Rezultatele arată că numai 8% dintre participanți se simt suficient sau complet pregătiți. Alte 44% intenționează să își îmbunătățească nivelul de pregătire în următoarele șase luni.

Pregătirea pentru crize în Europa: ce trebuie să aibă gospodăriile pentru primele 72 de ore

Autosuficiența populației în primele trei zile ale unei situații de urgență are un rol important în gestionarea crizelor. Aceasta reduce presiunea asupra serviciilor de intervenție și le permite să acorde prioritate persoanelor care au nevoie urgentă de ajutor.

Hadja Lahbib a explicat pentru Euronews că această perioadă este esențială pentru organizarea intervențiilor și protejarea persoanelor vulnerabile.

Cu toate acestea, Barometrul Baltic privind Pregătirea pentru Crize Individuale arată că cel puțin jumătate dintre locuitorii fiecărui oraș analizat se consideră nepregătiți. Dr. Ieva Birka, coordonatoarea cercetării, spune că rezultatele nu sunt surprinzătoare. Mai degrabă, lipsa progresului reprezintă motivul de îngrijorare.

„Despre pregătire nu s-a vorbit niciodată mai mult: există broșuri naționale, îndrumări UE și o acoperire mediatică constantă. Cu toate acestea, pregătirea materială reală a gospodăriilor nu avansează”, a explicat Birka, potrivit Euronews.

Datele cercetării evidențiază lipsuri importante în aprovizionarea populației. Doar 31% dintre respondenți au suficientă apă potabilă acasă pentru cel puțin 72 de ore. La locul de muncă, procentul scade la 25%.

În privința resurselor financiare, 50% consideră că au suficienți bani pentru o situație de urgență. Alimente suficiente declară că au 71% dintre participanți. De asemenea, 73% dețin provizii de prim ajutor, însă numai 38% au un radio AM/FM care funcționează cu baterii.

Diferențele dintre orașele analizate sunt influențate și de percepția asupra riscurilor. Potrivit Ievei Birka, apropierea resimțită față de o posibilă amenințare influențează nivelul de pregătire.

Vilnius este singura capitală analizată în care persoanele care se consideră nepregătite reprezintă o minoritate. Acolo, 67% dintre respondenți percep un posibil atac drept o amenințare majoră.

Totuși, cercetătoarea atrage atenția că percepția pericolului nu înseamnă automat existența unor rezerve suficiente. „a te simți mai aproape de amenințare nu înseamnă a avea provizii. Chiar și în Vilnius, doar aproximativ un sfert dintre respondenți aveau apă pentru trei zile”, a precizat aceasta.

Pregătirea pentru crize în Europa: costurile îi împiedică pe mulți cetățeni

Achiziționarea proviziilor necesare poate reprezenta o problemă pentru gospodăriile cu venituri reduse. Hadja Lahbib susține că pregătirea nu trebuie să presupună cheltuieli mari.

Comisarul european recomandă măsuri simple, precum asigurarea unor rezerve de apă și alimente, achiziționarea unei lanterne și dezvoltarea unor rețele de sprijin între membrii comunității.

În realitate, chiar și echipamentele de bază pot reprezenta o cheltuială dificil de suportat. O familie formată din patru persoane are nevoie de aproximativ 36 de litri de apă pentru trei zile. La acestea se adaugă alimentele neperisabile, un radio cu baterii, materialele de prim ajutor, medicamentele și banii necesari pentru situații neprevăzute.

Potrivit Ievei Birka, aceste produse esențiale costă aproximativ 100-150 de euro în capitalele baltice. Un kit de urgență complet, care include și saci de dormit sau corturi, poate depăși 300 de euro.

Problemele devin mai complicate atunci când alimentarea cu energie electrică și sistemele de încălzire nu mai funcționează. În lipsa unui șemineu, gospodăriile pot avea nevoie de generatoare sau centrale electrice portabile. Aceste echipamente presupun cheltuieli suplimentare de sute de euro.

Studiul arată că aproximativ 30% dintre respondenți au nevoie de sprijin financiar pentru a-și pregăti gospodăriile. Ieva Birka consideră că ajutorul trebuie acordat cu prioritate celor care nu își permit achiziționarea echipamentelor necesare.

„Sprijinul ar trebui să fie direcționat, nu universal”, a declarat cercetătoarea. Printre soluțiile propuse se numără voucherele și kiturile de urgență pregătite pentru gospodăriile cu venituri mici. Distribuirea acestora ar putea fi realizată prin intermediul municipalităților și al serviciilor sociale.

Întrebată dacă Uniunea Europeană ar putea finanța astfel de măsuri, Hadja Lahbib a precizat că Executivul comunitar a lansat „un studiu comportamental pentru a înțelege mai bine nivelurile de pregătire în rândul grupurilor cu venituri mici”. Rezultatele sunt așteptate anul viitor.

Provizii esențiale în caz de blackout. Ce trebuie să ai în casă pentru a trece peste întreruperi masive de curent
SURSA FOTO: Dreamstime . Pregătirea pentru crize

Pregătirea pentru crize în Europa: persoanele cu dizabilități au nevoie de sprijin suplimentar

Resursele financiare nu reprezintă singurul obstacol în pregătirea pentru situații de urgență. Persoanele cu dizabilități se confruntă cu dificultăți suplimentare, mai ales atunci când evacuarea depinde de ajutorul altor persoane.

Un raport publicat în 2026 de Forumul European pentru Dizabilități, care citează date ale Organizației Națiunilor Unite, arată amploarea problemei. Potrivit documentului, 91% dintre persoanele cu dizabilități din Europa nu au un plan personal pentru dezastre. În plus, 43% nu se pot evacua fără ajutor.

Accesul la sisteme de avertizare timpurie adaptate nevoilor lor poate reduce procentul persoanelor care nu se pot evacua fără sprijin la 22%. Cu toate acestea, numai 10% primesc informații despre riscuri în formate accesibile, precum Braille sau limbajul semnelor.

Barometrul Universității din Letonia nu include date specifice despre persoanele cu dizabilități sau despre cele care folosesc dispozitive de asistență. Totuși, Ieva Birka subliniază importanța pregătirii celor care le oferă sprijin.

„este important să ne amintim că pentru aceste grupuri, autonomia depinde de alte persoane, așa că îngrijitorii trebuie să fie și ei pregătiți”, a explicat cercetătoarea.

Comisia Europeană recomandă organizarea unor servicii de evacuare, transport și adăpostire care să fie accesibile persoanelor cu nevoi diferite. Aceste măsuri ar trebui concepute cu participarea persoanelor cu dizabilități.

De asemenea, personalul de prim ajutor trebuie instruit să comunice eficient cu persoanele vulnerabile, să identifice nevoile acestora și să ofere asistență adaptată fiecărei situații.

Ieva Birka consideră că aceste măsuri trebuie introduse în planurile naționale și municipale de urgență. Ele nu ar trebui tratate ca „o opțiune suplimentară”.

Printre recomandările sale se numără elaborarea unor planuri individuale de intervenție și dezvoltarea rețelelor de sprijin. Sunt vizate și registrele voluntare ale persoanelor care au nevoie de asistență, sursele alternative de energie pentru dispozitivele medicale și de asistență, precum și procedurile de evacuare accesibilă.

Pregătirea pentru crize în Europa: teama și presiunea psihologică pot bloca acțiunea

Pentru o parte dintre cetățeni, dificultatea nu este doar financiară sau logistică. Pregătirea pentru o eventuală criză presupune și acceptarea posibilității ca un astfel de eveniment să se producă.

Această problemă apare în special la Vilnius, orașul în care respondenții percep cel mai puternic amenințarea. Acolo, 42% dintre participanți spun că principalul obstacol este dificultatea psihologică de a se gândi la o situație de urgență.

Ieva Birka consideră că simpla distribuire a unor materiale informative nu poate rezolva această problemă.

„Mai multe pliante nu vor elimina decalajul”, a declarat cercetătoarea. Ea a explicat că oamenii au nevoie și de asigurări din partea autorităților că există planuri concrete de intervenție și că instituțiile își vor îndeplini responsabilitățile.

„Oamenii își doresc asigurări mai directe din partea guvernelor că există un plan, că vor fi gestionate crizele și că, dacă indivizii își fac partea de pregătire, țara, protecția civilă și serviciile de urgență, precum și armata, își vor face și ele”, a explicat Birka.

Cercetătoarea consideră că sprijinul practic poate contribui la îmbunătățirea pregătirii populației. Acesta presupune planuri de acțiune clare și o mai bună informare la nivelul comunităților locale.

Comunicarea trebuie adaptată în funcție de public. Videoclipurile scurte pot fi mai potrivite pentru generațiile tinere, în timp ce materialele tipărite pot ajunge mai ușor la persoanele în vârstă.

Pregătirea pentru crize în Europa: statele membre au responsabilități diferite

Recomandările Comisiei Europene privind pregătirea pentru situații de urgență nu au caracter obligatoriu. Statele membre au participat la procesul de elaborare, însă responsabilitatea aplicării măsurilor revine fiecărei țări.

Hadja Lahbib a precizat că „Statele membre au fost implicate pe tot parcursul procesului”. În același timp, comisarul a subliniat că „UE nu poate garanta că cetățenii sunt «în mod egal pregătiți». Aceasta este responsabilitatea fiecărui stat membru.”

Lipsa unor obligații comune poate menține diferențele dintre țările europene. Astfel, nivelul de pregătire al populației ar putea varia semnificativ de la un stat la altul.

Ieva Birka susține că evoluția situației trebuie urmărită constant, atât între țări, cât și de-a lungul timpului. Compararea rezultatelor ar putea arăta dacă guvernele naționale aplică efectiv recomandările europene.

Cercetătoarea propune introducerea unor indicatori comuni și realizarea unor sondaje periodice, care să permită compararea rezultatelor. Obiectivele ar trebui să fie clare și măsurabile.

Un exemplu ar fi monitorizarea numărului de gospodării care dețin suficiente rezerve de apă pentru cel puțin trei zile. Astfel, autoritățile ar putea evalua mai ușor evoluția pregătirii populației.

„Standardele comune de măsurare și raportare ar face progresul vizibil și ar crea o presiune sănătoasă pentru a acționa”, a declarat Ieva Birka.

Informații articol
Publicat în: Social
Despre autor
Hendrik Antonia

Mă numesc Antonia Hendrik și lucrez la Evenimentul Zilei din anul 2013, în redacția online. Din 2026 am făcut o schimbare importantă pe plan profesional, m-am transferat la capital.ro Pasiunea pentru actualitate și dorința de a fi conectată la evenimentele importante m-au determinat să aleg jurnalismul. În timpul activității mele de redactor online, am abordat tot felul de subiecte. Am scris despre politică națională și internațională, am urmărit teme din educație și social, dar și evenimente sportive, fiind pasionată de sport. Îmi place să documentez atent fiecare subiect și să ofer informații corecte și relevante cititorilor. Consider că jurnalismul presupune nu doar transmiterea știrilor, ci și înțelegerea contextului în care acestea se întâmplă. Experiențele profesionale acumulate la Evenimentul Zilei m-au ajutat să mă adaptez rapid cerințelor unei redacții dinamice și să privesc fiecare articol ca pe o nouă provocare, mai ales pe teme economice.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.