Obezitatea infantilă a devenit una dintre cele mai costisitoare probleme de sănătate publică în 2026- Interviu cu Nicoleta Tupiță, dietetician autorizat, Manager Nutriție Nestlé România și Europa de Sud-Est
În România, un studiu derulat de Fundația Tradiții Sănătoase și Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași, în cadrul programului „Traista cu sănătate”, susținut de Nestlé România, arată că unul din trei elevi de școală primară evaluați are exces ponderal. Am discutat cu Nicoleta Tupiță despre ce spun datele studiului prezentat la congresul European Childhood Obesity Group (ECOG), despre obiceiurile care cântăresc cel mai mult și despre motivul pentru care o companie investește în educație nutrițională și cercetare.
- Cât de importantă este, astăzi, problema excesului ponderal la copiii din România, comparativ cu restul lumii?
În evaluarea inițială a studiului derulat de Fundația Tradiții Sănătoase, 36,9% dintre cei 521 de elevi de școală primară analizați aveau exces ponderal: 20% suprapondere și 16,9% obezitate. Statusul ponderal a fost stabilit după referințele Organizației Mondiale a Sănătății, pe baza indicelui de masă corporală raportat la vârstă și sex. Vorbim despre un eșantion din șapte școli, nu despre o estimare națională, dar rezultatul se înscrie în tendința descrisă de Institutul Național de Sănătate Publică, care a arătat în martie 2026 că 27,5% dintre copiii de 7 ani și 32% dintre copiii de 8 ani din România au exces ponderal. Ambele surse indică același lucru: excesul ponderal crește odată cu vârsta, chiar în anii de școală primară.
Contextul global este la fel de îngrijorător. Organizația Mondială a Sănătății estimează că 170 de milioane de copii și adolescenți de 5–19 ani trăiau cu obezitate în 2024, iar prevalența a crescut de la 2% în 1990 la 8%. World Obesity Atlas 2026 vorbește despre 177 de milioane de copii cu obezitate în 2025 și 228 de milioane în 2040. În eșantionul studiului derulat de Fundația Tradiții Sănătoase, procentul copiilor cu obezitate este de aproximativ două ori mai mare decât media globală estimată de OMS, deși datele nu sunt direct comparabile, ca vârstă și metodologie.
Mai este un detaliu care spune mult: în studiul de fața, subponderea afecta 2,9% dintre copii, iar obezitatea 16,9%. World Obesity Atlas 2026 estimează că, la nivel global, obezitatea va depăși subponderea în rândul copiilor de vârstă școlară până în 2027. În eșantionul nostru, această inversare s-a produs deja. Problema nutrițională a copiilor nu mai este, în primul rând, lipsa hranei, ci calitatea și echilibrul ei.
- Studiul vorbește despre un paradox: copiii știu ce este sănătos, dar nu aplică. De ce educația nutrițională nu se transformă automat în comportament?
Pentru că a ști și a face țin de mecanisme diferite. Cunoștințele declarative ale copiilor sunt foarte bune: 97,1% identifică apa drept cea mai sănătoasă băutură, 88,5% aleg cartofii fierți sau copți în locul celor prăjiți, 90,8% consideră important să fie activi. Dar comportamentul alimentar al unui copil de 8–10 ani nu este decis de ce știe, ci de ce găsește în farfurie, de programul familiei, de gust și de obișnuință.
Un indicator care spune mult, din perspectivă dietetică, este diferența dintre fructe și legume. 84,5% dintre copii declară că le place să mănânce fructe, dar doar 58,2% spun același lucru despre legume. Gustul pentru legume se formează prin expuneri repetate, de multe ori de 8–10 ori până când un aliment nou este acceptat, iar asta nu se poate face într-o lecție, ci la masa de acasă și la cantina școlii. Fructele au un avantaj natural, gustul dulce. Legumele au nevoie de răbdare, de exemplu și de varietate în modul de preparare.
Rezultatul este că informația rămâne la nivel de cunoaștere. Nu este o problemă de voință, ci de mediu, rutină și timp. De aceea, Organizația Mondială a Sănătății recomandă, în ghidurile din octombrie 2026, intervenții structurate care combină alimentația, activitatea fizică și schimbarea comportamentului, nu doar transmiterea de informații. Pe aceeași logică este construită și intervenția programului „Traista cu sănătate”: alegerea alimentelor nutritive, consumul de apă, mișcarea, respectarea meselor și echilibrul stilului de viață, exersate constant, la școală și acasă.
- Care sunt obiceiurile care cântăresc cel mai mult în apariția excesului ponderal la copii?
Datele studiului arată două obiceiuri asociate semnificativ statistic cu excesul ponderal: micul dejun neregulat și consumul de băuturi îndulcite cu zahăr. 21,7% dintre copii nu iau micul dejun în fiecare zi, iar printre cei care mănâncă dimineața doar de câteva ori pe săptămână, excesul ponderal ajunge la 48,7%, față de 33,1% la cei care iau zilnic micul dejun. 9,4% dintre copii consumă zilnic băuturi îndulcite. Sunt asocieri, nu relații de cauzalitate, dar sunt exact tipul de obiceiuri modificabile pe care o intervenție educațională le poate ținti.
Un copil care sare peste micul dejun ajunge la prânz cu foame mare și tinde să compenseze cu gustări dense energetic și sărace în nutrienți. Mesele regulate ajută la reglarea apetitului și la o distribuție mai echilibrată a energiei pe parcursul zilei. Băuturile îndulcite aduc energie fără să sature: caloriile lichide nu sunt compensate prin mâncat mai puțin la masa următoare, așa că se adună.
Al treilea factor este mișcarea. 10,4% dintre copii au mai puțin de 30 de minute de joacă activă pe zi, iar timpul activ a fost asociat cu statusul ponderal. Interesant este că timpul petrecut în fața ecranelor, deși ridicat, cu 23,8% dintre copii la cel puțin două ore pe zi și 12,2% la peste trei ore, nu a fost asociat semnificativ cu excesul ponderal în analiza inițială. Concluzia mea: problema nu este doar ecranul, ci mișcarea pe care o înlocuiește. Nu în ultimul rând, aproximativ 80% dintre copii raportează oboseală dimineața. Somnul insuficient influențează hormonii care reglează foamea și sațietatea și reduce energia disponibilă pentru mișcare, așa că alimentația, somnul și activitatea fizică trebuie privite împreună, nu separat.
- Ce înseamnă aceste cifre pe termen lung, pentru sănătatea publică și pentru economie?
Înseamnă că riscurile de mâine se construiesc astăzi, în anii de școală primară. World Obesity Atlas 2026 estimează că, fără măsuri urgente, cel puțin 120 de milioane de copii de vârstă școlară vor avea până în 2040 semne timpurii de boli cronice asociate excesului ponderal și avertizează că ratele în creștere vor pune o presiune tot mai mare pe sistemele de sănătate. Organizația Mondială a Sănătății definește obezitatea ca pe o boală cronică, cu tendință de recidivă, ceea ce înseamnă îngrijire pe termen lung, nu o problemă rezolvată o dată pentru totdeauna.
Obiceiurile alimentare se formează în intervalul 6–12 ani, iar un copil obișnuit cu un anumit tipar alimentar îl duce, de regulă, în viața de adult. De aceea, cea mai eficientă investiție este cea făcută devreme. Datele studiului ne arată și unde trebuie să ajungă această investiție: excesul ponderal a fost la fel de frecvent în mediul urban (39,6%) și rural (34,8%), fără o diferență semnificativă statistic. Obezitatea infantilă nu mai este o problemă a orașului, iar programele de prevenție trebuie să ajungă la fel de mult în școlile din mediul rural. Iar obezitatea a fost mai frecventă la băieți (21,1%) decât la fete (12,7%), un semnal care merită urmărit în etapele următoare ale cercetării.
- De ce investește o companie alimentară în educație nutrițională și în cercetare științifică?
Pentru că o populație cu obiceiuri alimentare mai bune înseamnă o piață mai sănătoasă pe termen lung, pentru consumatori și pentru companiile care le vând produse. Nu este o ecuație contradictorie. Nu există alimente bune sau rele, ci obiceiuri alimentare sănătoase sau nesănătoase, iar obiceiurile se formează prin educație.
Susținem „Traista cu sănătate” din 2019, prin inițiativa globală Nestlé for Healthier Kids, iar pasul pe care l-am făcut acum este să sprijinim o evaluare științifică riguroasă. Studiul este inițiat și desfășurat de Fundația Tradiții Sănătoase, cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași ca partener științific, are aprobarea Comisiei de Etică a Cercetării Științifice a universității și un design cvasi-experimental, cu grup de intervenție și grup de control. Cred că cel mai bun argument pentru seriozitatea acestui demers este că rezultatele inițiale arată o problemă pe care nu o putem ignora. O campanie îți spune câți copii ai atins. Un studiu îți spune ce s-a schimbat în viața lor. Pentru noi, contează să investim în educație pe care o putem măsura, nu doar comunica.
- Ce soluții funcționează și ce urmează după evaluarea inițială?
Prima concluzie, pe care o susțin și datele studiului, și ghidurile OMS, este că informarea nu este suficientă. Organizația Mondială a Sănătății recomandă intervenții structurate, care combină alimentația, activitatea fizică și schimbarea comportamentului, iar pentru copiii de până la 9 ani nu recomandă medicamente sau chirurgie. Baza este educația și sprijinul pentru obiceiuri sănătoase, susținute de școală și de familie. Institutul Național de Sănătate Publică recomandă, la rândul său, susținerea programelor educaționale în școli și comunități.
Din perspectiva de dietetician, recomandările pentru familii sunt: un mic dejun nutritiv zilnic, chiar simplu, care să includă o sursă de proteine, lactate, cereale integrale și un fruct; apa ca băutură implicită, acasă și în ghiozdan; legume oferite la fiecare masă principală, în forme variate, fără presiune; cel puțin o oră de mișcare pe zi; telefonul și tableta în afara dormitorului, seara. Și, foarte important, implicarea copiilor în alegerea și pregătirea meniului săptămânal. Copiii care participă la pregătirea mesei mănâncă altfel.
Pentru studiu, urmează partea cea mai importantă: evaluarea după intervenție și evaluarea la aproximativ șase luni, comparate cu grupul de control. Abia atunci vom ști dacă educația a schimbat obiceiurile copiilor și dacă aceste schimbări rezistă în timp. Iar obiceiurile încep cu un gest mic, repetat în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.