ISF: România crește economic, dar românii rămân vulnerabili financiar. Doar 13% au cunoștințe financiare ridicate
SURSA FOTO: Dreamstime - oameni
Președintele Institutului de Studii Financiare (ISF), Valentin Ionescu, a prezentat, la cea de-a XII-a ediție a Conferinței Internaționale ISF, vulnerabilitățile financiare ale românilor și diferențele față de media europeană. Analiza vizează educația financiară, economisirea, asigurările și digitalizarea, evidențiind de ce creșterea economică nu garantează automat independența financiară a populației.
România se apropie de media UE la PIB, dar 37,8% dintre români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute
Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor al României, ajustat la puterea de cumpărare, a crescut de la aproximativ 44% din media Uniunii Europene în 2007 la circa 78% în 2025. Cu toate acestea, progresele economice nu au fost însoțite de o creștere similară a siguranței financiare a populației. Potrivit datelor prezentate de președintele Institutului de Studii Financiare (ISF), Valentin Ionescu, 37,8% dintre români nu pot face față unei cheltuieli neprevăzute, comparativ cu 29,2% la nivelul Uniunii Europene. De asemenea, 27,4% dintre români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, față de 20,9% la nivel european.
Aceste discrepanțe au fost prezentate de Valentin Ionescu în cadrul celei de-a XII-a ediții a Conferinței Internaționale ISF, desfășurată sub tema „Piețele financiare 2030 – Investiții, tehnologie și competențe pentru o nouă economie”.
În intervenția intitulată „Capitalul de Autonomie Economică: adevărata măsură a libertății financiare?”, președintele ISF a analizat legătura dintre prosperitate, educație financiară, investiții, protecția prin asigurări și capacitatea oamenilor de a lua decizii economice independente.
Valentin Ionescu a arătat că majorarea veniturilor, dezvoltarea piețelor financiare și progresul tehnologic nu garantează, în mod automat, o independență economică mai mare pentru populație. În opinia sa, evaluarea bunăstării trebuie să depășească indicatorii tradiționali privind veniturile și averea.
În acest context, conceptul de Capital de Autonomie Economică, lansat inițial la conferința OSEEC 2026 de la Arad, propune o perspectivă mai amplă asupra prosperității, punând accent pe capacitatea oamenilor de a-și gestiona resursele și de a face față riscurilor financiare.
Datele Eurostat prezentate în cadrul analizei arată diferența dintre convergența economică și autonomia financiară efectivă. Deși România s-a apropiat considerabil de media europeană în privința PIB-ului pe locuitor, o parte importantă a populației continuă să fie vulnerabilă în fața cheltuielilor neprevăzute și a riscului de sărăcie.
Valentin Ionescu a explicat că progresele economice trebuie evaluate și prin prisma libertății reale de alegere a cetățenilor. Acesta a atras atenția că majorarea veniturilor nu elimină automat vulnerabilitățile financiare, întrucât oamenii pot rămâne expuși în cazul unor cheltuieli neprevăzute, al pierderii locului de muncă sau al unor decizii financiare greșite. Din acest motiv, președintele ISF consideră că autonomia economică trebuie să devină un criteriu important în evaluarea prosperității populației.
„Am făcut progrese economice importante, dar trebuie să ne întrebăm în ce măsură acestea s-au transformat în libertate reală de alegere pentru cetăţeni. O persoană poate avea venituri mai mari şi, în acelaşi timp, poate rămâne vulnerabilă în faţa unei cheltuieli neprevăzute, a pierderii locului de muncă sau a unei decizii financiare greşite. De aceea, consider că trebuie să privim prosperitatea şi prin prisma autonomiei economice”, a declarat Ionescu.
51% dintre români cred că au cunoștințe financiare bune, dar numai 13% trec testul. Diferența față de UE
În viziunea lui Ionescu, Capitalul de Autonomie Economică reprezintă ansamblul resurselor, competențelor, drepturilor efective, capacităților productive și mecanismelor instituționale care îi permit unei persoane să își păstreze libertatea de alegere, să își susțină deciziile pe termen lung și să se adapteze situațiilor neprevăzute, fără a deveni excesiv de dependentă din punct de vedere economic.
Conceptul reunește patru forme de capital: financiar, productiv, uman și instituțional. Acesta pune accent și pe capacitatea individuală de judecată, prin care resursele disponibile pot fi transformate în autonomie economică.
Spre deosebire de abordările care analizează exclusiv veniturile, averea sau nivelul de alfabetizare financiară, acest concept urmărește să evalueze capacitatea efectivă a unei persoane de a înțelege alternativele disponibile, de a aprecia riscurile, de a verifica recomandările primite și de a-și adapta deciziile în funcție de evoluția situației economice, potrivit comunicatului citat.
În cadrul conferinței, Valentin Ionescu a prezentat și o structură de analiză bazată pe șase dimensiuni: generarea veniturilor, economisirea și acumularea de active, alfabetizarea financiară și digitală, accesul la servicii financiare și investiții, protecția împotriva riscurilor și capacitatea de planificare pe termen lung. Această structură reprezintă o etapă de dezvoltare a conceptului, care urmează să fie aprofundat prin cercetări și validări empirice.
O altă concluzie a analizei vizează diferența dintre modul în care românii își apreciază propriile cunoștințe financiare și nivelul demonstrat în urma testării acestora. Potrivit datelor Flash Eurobarometer 525, realizat de Comisia Europeană în 2023, 51% dintre respondenții din România consideră că au cunoștințe financiare ridicate, însă numai 13% obțin un punctaj ridicat la testare. La nivelul Uniunii Europene, procentul celor care înregistrează rezultate bune este de 26%.
Doar 23% dintre români declară că și-ar putea acoperi cheltuielile pentru cel puțin șase luni în cazul pierderii principalei surse de venit. La nivel european, proporția ajunge la 33%.
Aceste rezultate arată că educația financiară trebuie să depășească simpla transmitere de informații și să contribuie la dezvoltarea capacității de analiză, comparare a alternativelor și luare a deciziilor.
Ionescu a explicat că educația financiară nu ar trebui să se limiteze la familiarizarea oamenilor cu noțiuni precum creditele, investițiile sau asigurările. Potrivit lui, obiectivul trebuie să fie formarea capacității de a utiliza informațiile pentru luarea unor decizii mai bune, evitarea riscurilor excesive și construirea siguranței financiare pe termen lung. Această legătură reprezintă, în opinia sa, elementul esențial care unește educația financiară cu autonomia economică.
„Educaţia financiară nu trebuie să se oprească în momentul în care o persoană înţelege ce este un credit, o investiţie sau o asigurare. Adevăratul rezultat apare atunci când acea persoană poate utiliza informaţiile pentru a lua decizii mai bune, pentru a evita riscurile excesive şi pentru a-şi construi o siguranţă financiară pe termen lung. Aceasta este legătura esenţială dintre educaţia financiară şi Capitalul de Autonomie Economică”, a subliniat Ionescu.
România alocă doar 1,35% din PIB pentru asigurări. Cât de vulnerabile sunt gospodăriile în fața unei crize financiare?
Prezentarea președintelui ISF a evidențiat și rolul asigurărilor în protejarea activelor, conservarea economiilor și reducerea dependenței de împrumuturi în perioadele de criză. Potrivit datelor analizate, gradul de penetrare a asigurărilor în România era de aproximativ 1,35% din PIB în 2024, comparativ cu 2,2% în Polonia, 2,7% în Cehia și 5,7% în Germania. Diferențele indică un nivel redus de protecție împotriva riscurilor pentru o parte importantă a populației și a economiei românești.
În cadrul conferinței a fost prezentată și o simulare privind impactul unor evenimente neprevăzute asupra bugetului unei gospodării. În exemplul analizat, o familie cu venituri lunare de 7.000 de lei, care se confruntă simultan cu o daună la locuință și o reducere temporară a veniturilor, ar avea nevoie de aproape doi ani pentru a-și reface situația financiară dacă nu dispune de economii sau de protecție prin asigurare. În schimb, într-un scenariu ipotetic în care gospodăria are economii și o asigurare adecvată, perioada de revenire ar scădea la aproximativ patru luni.
Exemplul arată că existența unor instrumente de protecție financiară poate contribui la menținerea autonomiei economice în perioade dificile, potrivit analizei prezentate.
Totodată, economisirea și investițiile pe termen lung pot susține acumularea de capital și diversificarea opțiunilor economice ale populației. În acest context, dezvoltarea pieței de capital și inițiativa europeană privind Uniunea Economiilor și Investițiilor pot contribui la creșterea participării populației la activitățile financiare.
Un alt capitol al prezentării a vizat efectele digitalizării și ale inteligenței artificiale asupra autonomiei economice. Noile tehnologii facilitează accesul la informații, compararea produselor financiare și realizarea unor simulări personalizate. În același timp, acestea pot amplifica riscurile de fraudă, manipulare, dezinformare și dependență de recomandările generate de algoritmi.
Datele Eurostat prezentate în cadrul conferinței arată că, în 2025, doar 31,8% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani aveau cel puțin competențe digitale de bază, față de 60,4% la nivelul Uniunii Europene. În aceste condiții, competențele digitale și capacitatea de evaluare critică a informațiilor devin elemente importante ale autonomiei economice.
Valentin Ionescu a atras atenția că, deși algoritmii pot analiza rapid volume mari de informații și pot formula recomandări, responsabilitatea deciziei aparține în continuare utilizatorului. Acesta a explicat că, într-o economie tot mai digitalizată, autonomia presupune nu doar accesul la tehnologie, ci și capacitatea oamenilor de a înțelege și verifica recomandările primite și de a le respinge atunci când este necesar.
Mesajul central al intervenției a fost că dezvoltarea piețelor financiare trebuie evaluată și în funcție de contribuția acestora la bunăstarea, reziliența și independența economică a cetățenilor. În perspectiva anului 2030, progresul tehnologic, diversificarea produselor financiare și orientarea economiilor către investiții vor putea avea efecte durabile numai dacă sunt însoțite de educație financiară, protecția consumatorilor și dezvoltarea capacității individuale de a lua decizii informate.
În concluzie, președintele ISF a susținut că o economie puternică nu trebuie evaluată doar prin volumul bogăției produse, ci și prin capacitatea pe care o oferă cetățenilor de a-și decide propriul viitor. În opinia sa, una dintre principalele direcții de dezvoltare a piețelor financiare din România ar trebui să fie transformarea creșterii economice în autonomie economică reală.
„Un algoritm poate analiza rapid mii de informaţii şi poate formula recomandări. Dar responsabilitatea deciziei rămâne la om. Într-o economie tot mai digitalizată, autonomia nu înseamnă doar acces la tehnologie, ci şi capacitatea de a înţelege, verifica şi, atunci când este necesar, de a respinge recomandarea primită.
O economie puternică nu este doar cea care produce mai multă bogăţie, ci şi cea care oferă oamenilor mai multă capacitate de a-şi decide propriul viitor. Cred că aceasta trebuie să fie una dintre ambiţiile dezvoltării pieţelor financiare din România: să transformăm creşterea economică în autonomie economică reală”, a concluzionat Ionescu.
Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.






Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.