Victor Negrescu avertizează că digitalizarea statului român a eșuat: Abordarea noastră a fost realmente greșită

Victor Negrescu avertizează că digitalizarea statului român a eșuat: Abordarea noastră a fost realmente greșită

SURSA FOTO: Dreamstime - Victor Negrescu

Publicat de Leonard Bădilă la 19 noiembrie 2026, 20:12

Digitalizarea statului român a eșuat până acum, iar una dintre principalele probleme a fost lipsa unei strategii integrate, în condițiile în care numeroase proiecte realizate cu bani publici și europeni nu au fost conectate între ele. Avertismentul a fost lansat joi de Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European (PE), la Summitul pentru Guvernanță Digitală, organizat la Palatul Cotroceni.

Victor Negrescu critică lipsa unei strategii integrate pentru digitalizarea României

Europarlamentarul consideră că România nu mai are nevoie de mii de proiecte individuale, ci de câteva investiții majore, sustenabile, care să transforme țara într-un lider în domeniul digitalizării și al Inteligenței Artificiale.

Victor Negrescu a atras atenția că autoritățile au investit în numeroase proiecte digitale, însă multe dintre acestea nu au fost integrate într-un sistem funcțional.

Printre exemplele oferite se numără tabletele cumpărate în timpul pandemiei și programele informatice achiziționate de primării cu finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Europarlamentarul a ridicat problema utilității pe termen lung a acestor investiții, întrebându-se dacă softurile cumpărate de administrațiile locale vor continua să funcționeze după încheierea finanțării prin PNRR.

În opinia sa, aceeași greșeală s-a repetat în numeroase proiecte în care au fost investite sume importante din fonduri europene.

România are nevoie de o viziune unitară, care să permită integrarea proiectelor și dezvoltarea unor investiții cu impact major. Victor Negrescu consideră că actuala perioadă reprezintă ultima oportunitate importantă de utilizare a banilor europeni pentru acest domeniu.

Obiectivul ar trebui să fie selectarea câtorva proiecte majore, care să poată fi extinse și dezvoltate la scară largă, precum și susținerea companiilor și liderilor din piața digitală.

„Astăzi, pledez pentru a admite faptul că digitalizarea statului român a eșuat până acum și că abordarea noastră a fost realmente greșită. De ce? Pentru că am făcut multe proiecte, unele chiar care au reușit, însă pe care nu le-am conectat între ele. De aceea, mai devreme, spuneam și vorbeam foarte clar despre integrarea lor și despre nevoia de a gândi niște proiecte cu impact major, care sunt sustenabile. Adică, în contextul pandemiei, am cumpărat tablete… Unde sunt tabletele? Cu PNRR am finanțat primării să-și achiziționeze softuri. După ce trece PNRR, vor mai funcționa acele softuri?

Lista de situații unde am investit major banii europeni este foarte mare și unde vedem aceeași greșeală care se repetă. De aceea, eu cred că avem nevoie de o viziune integrată care să folosească acest ultim tren al banilor europeni, pentru că este ultima șansă. Trebuie să identificăm acele proiecte majore. Nu ne mai trebuie 20.000 de proiecte, ne trebuie câteva proiecte majore care să facă din România un lider în acest domeniu, al digitalului și, aș zice, în domeniul Inteligenței Artificiale. Asta înseamnă că trebuie să fim capabili să ne scalăm proiectele noastre și să ne susținem și liderii din piață”, a declarat Negrescu la Summitul pentru Guvernanță Digitală de la Palatul Cotroceni.

România a primit aproximativ cinci miliarde de euro pentru digitalizare

Vicepreședintele Parlamentului European a subliniat că o mare parte dintre progresele României în domeniul digitalizării au fost realizate cu sprijin financiar european.

În cadrul financiar actual și prin PNRR, aproximativ cinci miliarde de euro au fost alocate pentru digitalizare. Din această sumă, 1,7 miliarde de euro au provenit din PNRR, iar restul prin Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) și alte programe europene.

La aceste fonduri se adaugă și alocări financiare indirecte. Transformarea digitală a României a fost susținută de la nivel european inclusiv prin proiecte precum portofelul digital și alte componente digitale.

Negrescu a explicat că, la nivelul instituțiilor europene, discuțiile vizează inclusiv îmbunătățirea vieții cotidiene a cetățenilor și adaptarea digitalizării la provocările cu care aceștia se confruntă.

În prezent, una dintre principalele teme dezbătute la Bruxelles este EU Kids Act, inițiativă care urmărește protejarea copiilor și minorilor în mediul digital. În paralel, instituțiile europene analizează modul în care va continua finanțarea digitalizării în următorii ani.

„Europa, în general, a sprijinit digitalizarea României. Îi auzeam mai devreme pe cei care au fost aici vorbind despre nenumăratele realizări pe care le avem în domeniul digitalizării, dar ar trebui să subliniem mai des că marea majoritate a acestor proiecte s-a făcut cu bani europeni. De altfel, dacă e să ne uităm la cadrul financiar actual și la PNRR, vedem că aproximativ cinci miliarde de euro au venit specific pentru zona de digitalizare: 1,7 miliarde prin PNRR și restul fie prin POCIDIF, fie prin alte programe.

Evident că mai există și alocări financiare indirecte și transformarea digitală a României este venită de la Bruxelles, fie că vorbim de portofelul digital sau de alte componente de acest fel. Deseori, la nivel european, discutăm despre cum putem să îmbunătățim viața de zi cu zi a cetățenilor, cum putem acomoda digitalizarea cu provocările de zi cu zi ale oamenilor și, ca urmare a deciziilor luate acolo. Acum, principala dezbatere la Bruxelles privește EU Kids Act, cum putem să protejăm copiii și minorii, dar, în același timp, cum vom continua să finanțăm digitalizarea în anii care urmează”, a mai spus Victor Negrescu.

PNRR
SURSA FOTO: Ministerul Afacerilor Interne – Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)

Programul Digital Europe va fi înlocuit de Fondul European de Competitivitate

O altă schimbare importantă privește viitoarea finanțare europeană. Potrivit lui Victor Negrescu, la propunerea Comisiei Europene, programul Digital Europe va dispărea, iar programele europene cunoscute în prezent vor fi reunite într-un instrument unitar, denumit Fondul European de Competitivitate.

Acesta va include axe de finanțare dedicate și digitalizării, însă abordarea va fi diferită. Investițiile digitale vor fi integrate mai puternic în alte domenii economice, în special în industrie și în dezvoltarea capacităților tehnologice.

Astfel, digitalizarea nu va mai fi finanțată ca un domeniu separat, ci va deveni parte a investițiilor pentru dezvoltarea industrială și economică a Europei.

Schimbarea se va reflecta și în viitoarele planuri naționale ale statelor membre. Victor Negrescu a menționat că România speră să păstreze alocarea prevăzută inițial, de aproximativ 60 de miliarde de euro, însă este posibil ca viitorul plan să nu mai includă o finanțare distinctă pentru digitalizare, așa cum s-a întâmplat în cazul PNRR.

„În cadrul acestui Fond vor exista anumite axe de finanțare care vor merge către zona de digitalizare, dar cu o altă perspectivă, axată mai degrabă pe o digitalizare integrată în alte componente, o digitalizare care vizează industria, o digitalizare care vizează dezvoltarea capacităților. Adică, digitalizarea nu mai este finanțată ca o zonă separată de alte componente economice, ci este profund integrată în tot ceea ce înseamnă investițiile legate de dezvoltarea industrială și economică a Europei. De aceea, inclusiv în planurile naționale care trebuie să fie realizate de fiecare stat-membru, și sperăm să menținem alocarea prevăzută inițial, de aproximativ 60 de miliarde de euro, inclusiv în respectivul plan, probabil că nu o să vedem o alocare specifică pentru digitalizare, cum am avut în cadrul PNRR”, a completat Negrescu.

Informații articol
Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Lasă un comentariu

Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.