Ilie Bolojan nu renunță la tăierile din administrație și ministere: Nu poți cere încredere când tolerezi prăduirea banului public. Explicații despre SAFE

Premierul Ilie Bolojan a reafirmat, miercuri seară, caracterul ireversibil al reformei administrative, condiționând lansarea noilor pachete de sprijin social de eliminarea risipei din aparatul bugetar. Șeful Executivului a oferit justificări transparente pentru ajustările fiscale recente, avertizând asupra impactului inflației asupra cetățenilor vulnerabili. Totodată, acesta a detaliat strategia națională de securitate prin programul SAFE, vizând retehnologizarea fabricilor de armament și consolidarea flancului estic în contextul instabilității regionale actuale.

Ilie Bolojan: Reforma în administrație trebuie dusă la capăt, chiar dacă deciziile sunt nepopulare

Reforma în administrație trebuie continuată până la capăt, iar autoritățile locale și ministerele au responsabilitatea de a-și face ordine în propriile structuri, a transmis premierul Ilie Bolojan, miercuri seară, într-o ediție specială la TVR 1.

Șeful Executivului a subliniat că măsurile adoptate nu pot fi evitate, chiar dacă unele dintre ele sunt dificil de acceptat de către populație.

Premierul a explicat că reforma în administrație a fost deja adoptată și trebuie aplicată integral, însă acest lucru depinde în mare măsură de modul în care instituțiile publice își gestionează resursele. El a arătat că autoritățile locale trebuie să își analizeze activitatea, să reducă risipa și să își controleze personalul, în timp ce ministerele trebuie să ducă la îndeplinire măsurile asumate.

În același context, Ilie Bolojan a atras atenția că unele ministere au depășit termenele stabilite și nu au realizat reducerile necesare, întrucât situația actuală le este confortabilă. Potrivit acestuia, lipsa reformelor interne face imposibilă alocarea de resurse pentru alte pachete de sprijin destinate populației, subliniind că toate aceste măsuri sunt interconectate.

Premierul a mai transmis că implementarea reformelor nu este un proces simplu și necesită oameni care să își asume deciziile, chiar dacă acestea nu sunt populare. El a insistat că nu se poate evita responsabilitatea pentru măsurile deja adoptate și că acestea trebuie puse în practică.

„Reforma în administrație a fost adoptată, ea trebuie făcută, ea trebuie dusă la capăt. Dar, pentru asta, autoritățile locale trebuie să-și facă analiza, să nu mai risipească banii, să-și controleze personalul și fiecare minister trebuie să facă ceea ce era necesar.

Unele ministere așa au depășit termenele, nu și-au făcut reducerile, pentru că e o situație comodă, iar cât timp nu-ți faci reducerile din administrație, nu ai resursele necesare ca să vii cu alte pachete de sprijin, să ne înțelegem bine. Ele sunt legate unele de altele.

Ori astea se fac, nu foarte ușor și pentru asta v-am spus trebuie să fie oameni asumați, care atunci când se ia o decizie și-o asumă și o pun în practică, chiar dacă ea nu sună bine. Lucrurile care au fost adoptate, nu fug de răspunderea lor”, a declarat Ilie Bolojan.

S-au luat măsuri nepopulare, dar necesare pentru funcționarea sistemelor publice

Unele dintre deciziile luate de Guvern au generat nemulțumiri în rândul populației, însă premierul a susținut la TVR 1 că acestea au fost inevitabile. El a oferit ca exemple introducerea contribuției la asigurările de sănătate și actualizarea impozitelor pe proprietate.

Ilie Bolojan a explicat că, în cazul sistemului de sănătate, doar 6,3 milioane de români plăteau contribuții, în timp ce 16,5 milioane beneficiau de servicii, din cauza numeroaselor excepții existente. În opinia sa, un astfel de sistem nu poate funcționa pe termen lung, fiind necesară corectarea dezechilibrelor.

În ceea ce privește impozitele pe proprietăți, premierul a precizat că acestea nu au mai fost majorate de ani de zile, iar între 10 și 15% din fondul locativ nu era impozitat. El a subliniat că cetățenii au așteptări legitime în ceea ce privește infrastructura și serviciile publice, însă aceste lucruri trebuie finanțate din contribuțiile locale.

Totodată, Ilie Bolojan a atras atenția că bugetul de stat nu mai putea susține continuarea investițiilor începute în întreaga țară, în lipsa unor venituri suplimentare. El a considerat că este mai corect ca populației să i se spună adevărul, chiar dacă acesta nu este pe placul tuturor, adăugând că nimeni nu își dorește să plătească taxe mai mari.

Premierul Ilie Bolojan a mai afirmat că una dintre cele mai grave probleme ale clasei politice din ultimii ani a fost crearea unor așteptări care nu au fost respectate, tolerarea nedreptăților și risipa banului public.

În opinia sa, aceste practici au dus la pierderea încrederii cetățenilor în direcția în care se îndreaptă țara, iar această percepție nu poate fi schimbată peste noapte, indiferent de cine se află la guvernare.

„Pentru fiecare, dacă este cazul, găsesc explicația corectă și cinstită pentru oameni, dar gândiți-vă, de exemplu, a fost critica legată de introducerea contribuției la asigurările de sănătate. Plăteam 6,3 milioane de români contribuții la sănătate, pentru că erau o grămadă de excepții și beneficiau 16,5 milioane. Ori, sistemele nu pot funcționa în formula asta. N-ai cum să mergi în această formula.

La impozitele pe proprietăți, nu mai majorasem impozitele pe proprietăți de ani de zile. Aveam cel puțin 10-15% din fondul locuit a României care nu plătea impozite. Dar, pe bună dreptate, cetățenii au pretenția ca să locuiască pe o stradă asfaltată care are utilități, o primărie care își face serviciile, dar impozitul pe proprietate este contribuția fiecărui cetățean la bugetul local.

Sigur, trebuie să urmărească ca administrațiile locale să nu-și bată joc de acești bani. Dar bugetul de stat nu mai avea de unde să continue lucrările de investiții care sunt începute peste tot în țară.

S-a ajuns în această situație în ani de zile, de-a lungul multor guvernări, a specificat Ilie Bolojan: Deci, e mult mai corect să le spui la oamenilor adevărul, chiar dacă, cum să vă spun, nu te aprobă. Nimeni nu vrea să plătească o taxă în plus.

Dar, cel mai periculos lucru, pe care l-am făcut în acești ani, lumea politică, este să creezi așteptări pe care nu le mai onorezi, să tolerezi nedreptățile, să permiți, așa cum v-am spus, prăduirea banului public, pentru că, pe bună dreptate, oamenii nu mai au atunci încredere în direcția în care se mișcă o țară.

Și această percepție de direcție greșită vine din spate și nu o poți corecta de pe o zi pe alta, indiferent cine este în guvernare. Asta nu înseamnă că fiecare guvernare nu are responsabilitate pentru ceea ce se întâmplă în mandatul ei. Dar ăsta este adevărul”, a adăugat Ilie Bolojan.

Persoanele cu venituri reduse, cele mai afectate de creșterea taxelor

Șeful Executivului a identificat și categoria socială cea mai vulnerabilă în contextul actualei crize economice. Potrivit acestuia, orice majorare de TVA sau accize se reflectă direct în creșterea costului vieții și îi afectează în special pe cei cu venituri mici.

Ilie Bolojan a avertizat că măsurile adoptate riscă să îi lovească cel mai puternic pe acești oameni, subliniind că, în lipsa unor politici echilibrate, există riscul revenirii la situații economice dificile din trecut.

El a concluzionat că persoanele cu venituri reduse vor fi cele mai mari perdante dacă nu se iau măsuri de protecție adecvate.

„Orice creștere de TVA sau accize a fost mutată într-o creștere a costului vieții, te afectează. Ce face PSD nu face nimic altceva prin aceste măsuri decât să-i afecteze pe oamenii cu venituri reduse.

Dacă nu avem grijă riscăm să ne întoarcem de unde am plecat. Acești oameni, cu venituri reduse, o să fie cei mai mari perdanți”, a afirmat Bolojan.

Premierul respinge acuzațiile AUR referitoare la programul SAFE și explică rolul acestuia

În cadrul aceleiași intervenții, premierul a respins acuzațiile formulate de liderul AUR, George Simion, care susținuse că Guvernul ar pregăti o deturnare de fonduri prin programul SAFE. Ilie Bolojan a declarat că astfel de afirmații nu au nicio bază reală și sunt ușor de lansat în spațiul public, dar dificil de susținut cu argumente.

El a explicat că programul SAFE a fost creat de statele Uniunii Europene după ce acestea au constatat necesitatea consolidării flancului estic, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina. Potrivit premierului, lipsa de predictibilitate în comportamentul Rusiei a determinat țările europene să își regândească strategiile de securitate.

În acest context, Ilie Bolojan a subliniat că statele europene au decis să creeze un mecanism comun pentru întărirea capacităților de apărare, considerând că siguranța trebuie să devină o prioritate pentru întreaga regiune.

„Este foarte ușor să arunci cu vorbe în spațiul public care n-au nicio acoperire. E cel mai simplu lucru. E mult mai greu să faci ca lucrurile să se întâmple. (…)

Toți au constatat că întărirea frontierei de Est este o necesitate, pentru că nu mai există niciun fel de predictibilitate în comportamentul viitor al Rusiei. Țările din Europa trebuie să se gândească la siguranța lor. Și s-a creat acest mecanism”, a punctat prim-ministrul.

Investițiile în apărare, oportunitate pentru revitalizarea industriei românești

Premierul Bolojan a detaliat și modul în care funcționează acest mecanism, arătând că sunt puse la dispoziție credite cu dobânzi reduse, rambursabile pe o perioadă de 40 de ani, cu un interval de grație de 10 ani. Aceste condiții permit statelor să investească în dotarea armatelor și în dezvoltarea industriei de apărare.

Ilie Bolojan a explicat că România a decis să respecte regulile programului, ceea ce presupune achiziții de armament din industria europeană, dar și localizarea unei părți cât mai mari din producție pe plan intern. Scopul este ca fabricile românești din domeniul militar, aflate în dificultate, să fie retehnologizate și repuse în funcțiune.

„S-au pus la dispoziție niște credite cu dobânzi mici, rambursabile în 40 de ani, cu 10 ani perioadă de grație, în așa fel încât să poți face aceste investiții și să-ți dezvolți o industrie. Și asta a făcut și România.

România a luat niște decizii care țin de respectarea unor reguli, adică achiziții de armament de la industria europeană de apărare, pe de o parte.

Și, pe de altă parte, localizarea unei ponderi cât mai mari în România, în așa fel încât fabricile noastre, care practic nu mai au de lucru, care merg în pierdere, din zona militară, să fie retehnologizate”, a afirmat Ilie Bolojan.

Premierul a adăugat că aceste investiții pot contribui la salvarea unor unități industriale aflate în pragul colapsului și pot stimula economia locală. În opinia sa, revitalizarea acestor capacități de producție ar putea reprezenta o șansă reală pentru dezvoltarea economică a României în contextul actual.

„Să salvăm un șantier sau altul din România, care sunt într-o zonă de colaps, în așa fel încât să ne dezvoltăm și economia”, a încheiat Bolojan.

Pilonul Reformei	Măsuri Specifice	Obiectiv Strategic
Administrație Publică	Reduceri de personal în ministere, analize locale de eficiență și controlul riguros al cheltuielilor.	Eliminarea risipei și eliberarea resurselor pentru pachete de sprijin populației.
Sănătate și Impozite	Eliminarea excepțiilor la contribuțiile de sănătate și actualizarea impozitelor pe proprietate.	Corectarea inechităților (6,3 mil. plătitori la 16,5 mil. beneficiari) și finanțarea investițiilor locale.
Protecție Socială	Monitorizarea impactului creșterii TVA și a accizelor asupra costului vieții.	Minimizarea pierderilor economice pentru cetățenii cu venituri reduse.
Securitate (Programul SAFE)	Credite UE pe 40 de ani (dobânzi mici, 10 ani grație) pentru achiziții și producție militară.	Consolidarea frontierei de Est și retehnologizarea industriei naționale de apărare.
Revitalizare Industrială	Localizarea producției de armament în România și salvarea șantierelor aflate în colaps.	Transformarea nevoii de securitate în motor de creștere pentru economia locală.