Ilie Bolojan explică recesiunea tehnică: Face parte din costul anticipat şi inevitabil al acestei tranziţii, care ne va duce la o economie solidă

Ilie Bolojan a reacționat vineri după anunțul privind intrarea României în recesiune tehnică, explicând că această evoluție a fost anticipată și face parte dintr-un proces amplu de schimbare a modelului economic. Declarațiile au fost făcute la București, în contextul publicării datelor Institutului Național de Statistică privind scăderea PIB în ultimele două trimestre din 2025. Premierul a subliniat că tranziția de la un model bazat pe deficit și consum la unul centrat pe investiții și disciplină bugetară implică inevitabil costuri temporare.

Ilie Bolojan explică de ce recesiunea tehnică era anticipată în contextul schimbării modelului economic

Premierul a abordat direct subiectul recesiunii tehnice anunțate oficial, explicând contextul economic și motivele care au condus la această situație.

Ilie Bolojan a afirmat că evoluția economiei în 2025 trebuie analizată în cheia unei transformări structurale profunde, începută după un an 2024 marcat de dezechilibre majore. Potrivit premierului, creșterea economică din acest an, estimată la 0,6%, a avut loc în condițiile unei schimbări rapide a direcției economice.

„Creşterea economică a României în 2025 a fost de 0,6%, în condiţiile schimbării rapide, în numai 6 luni, a modelului economic care ne-a dus cu spatele la zid. Am început trecerea de la un model bazat pe deficit şi consum, aparent generator de prosperitate, dar în fapt distrugător, la un model bazat pe investiţii, productivitate, export şi disciplină bugetară”, a transmis, vineri, premierul Ilie Bolojan.

Șeful Executivului a precizat că această ajustare presupune costuri temporare, iar scăderea consecutivă a PIB nu este un fenomen surprinzător în acest context.

„Recesiunea tehnică temporară face parte din costul anticipat şi inevitabil al acestei tranziţii, care ne va duce, în final, la o economie solidă, o creştere sănătoasă şi prosperitate reală, pe baza a ceea ce producem, nu prin împrumuturi tot mai multe şi tot mai scumpe”, a arătat premierul.

Ilie Bolojan a insistat că situația actuală trebuie înțeleasă prin raportare la evoluțiile din 2024, pe care le consideră parte a aceluiași proces de corecție economică.

Dezechilibrele din 2024 și comparația cu disciplina fiscală din 2025

Premierul a prezentat datele din 2024 pentru a argumenta că problemele actuale au rădăcini mai vechi. Anul trecut, România a înregistrat un deficit bugetar de aproape 8–9% din PIB și un deficit extern de 8,2% din PIB, în timp ce creșterea economică reală a fost sub 1%.

„În mod normal, un asemenea stimul fiscal ar fi trebuit să genereze o creştere mult mai puternică. Acest lucru nu s-a întâmplat. Mai mult, în prima parte a anului 2024 a fost, potrivit INS, recesiune tehnică, cu scăderi de -0,4% în primele două trimestre ale anului. De ce? Pentru că o parte importantă a banilor cheltuiţi în 2024 a fost orientată către consum curent, cheltuieli rigide şi compensarea unor presiuni sociale şi inflaţioniste, nu către dezvoltarea reală a economiei. Iar consumul puternic a venit din tot mai multe importuri. Inflaţia ridicată a absorbit o parte importantă din acest impuls fiscal puternic”, explică premierul.

În opinia lui Ilie Bolojan, 2024 a fost un an în care cheltuielile publice au crescut considerabil, însă efectele în economie au fost limitate, iar dezechilibrele s-au amplificat.

„Părea că situaţia este favorabilă, dar dezechilibrele economice se accentuau. În iulie 2025, contextul se schimbă fundamental. A început redresarea. Am realizat o corecţie de aproximativ 1% din PIB, un efort semnificativ care a generat costuri sociale şi nemulţumiri. Aş fi vrut să existe o cale de a le evita. Teoretic, o asemenea ajustare ar fi trebuit să genereze o frânare accentuată a economiei.

Totuşi, datele arată că, în 2025, creşterea economică rămâne în jur de 0,6%. Aşadar, în 2024 am avut un stimul fiscal mare, cu impact economic redus şi cu acumulare de dezechilibre interne şi externe. În 2025 avem disciplină fiscală, dar o creştere similară, susţinută de investiţii reale şi factori structurali. Acest lucru arată că problema fundamentală nu a fost lipsa banilor, ci modul în care au fost utilizaţi”, a continuat Bolojan explicaţiile.

În acest cadru, premierul susține că ajustarea bugetară nu reprezintă un scop în sine, ci o condiție pentru stabilitate.

„Este o condiţie esenţială pentru stabilitate, credibilitate şi dezvoltare sustenabilă. Această tranziţie presupune, temporar, o perioadă de contracţie economică. Este un cost necesar pentru a construi o economie mai solidă şi mai competitivă. Nu traversăm o criză. Traversăm o perioadă de corecţie economică necesară pentru a avea o economie mai stabilă şi mai puternică, care să aducă prosperitate pe termen lung”, a declarat premierul.

Datele oficiale publicate de INS arată că România a intrat în recesiune tehnică

Datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică arată că România a intrat în recesiune tehnică după ce Produsul Intern Brut din trimestrul IV 2025 a fost, în termeni reali, cu 1,9% mai mic față de trimestrul III. Este a doua scădere trimestrială consecutivă, după ce și în trimestrul al treilea din 2025 PIB a coborât cu 0,2% comparativ cu trimestrul anterior.

În plan politic, reacțiile nu au întârziat să apară. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a calificat situația drept o responsabilitate comună a Coaliției.

„Este o ruşine pentru întreaga Coaliţie”, a afirmat liderul social-democraților, adăugând că PSD își asumă partea sa de vină.

Totodată, acesta a criticat dur actuala conducere a Guvernului și direcția economică adoptată în ultimele luni.

„Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide”, afirmă liderul social-democraţilor, acuzând că vinovatul principal pentru această situaţie este „încăpăţânarea dusă la absurd, rezistenţa acerbă la orice argument raţional obsesia permanentă pentru imagine şi calculele personale”, aluzie la premierul Ilie Bolojan.