Greșelile pe care românii le fac când iau un credit. Banca îți va lua din casă dacă nu achiți datoria. Obligaţiile pot fi executate silit
SURSĂ FOTO: Dreamstime - Credit, bani, card de credit
Accesul la credite este mai simplu ca oricând în România. Poți obține un împrumut de nevoi personale, un card de credit sau un credit online în doar câteva minute, fără prea multe formalități. Tocmai această ușurință îi face pe mulți români să ia decizii financiare grăbite, fără o analiză reală a consecințelor. În spatele unor sume aparent accesibile se pot ascunde costuri ridicate, dobânzi care cresc rapid și penalități care pot duce, în cazuri extreme, la executare silită.
În acest context, este esențial să știi ce NU trebuie să faci atunci când iei un credit și cum să eviți cele mai frecvente greșeli care transformă un împrumut mic într-o problemă financiară majoră.
Ce nu trebuie să faci când iei un credit
Una dintre cele mai frecvente greșeli este decizia luată pe moment. Fie că este vorba despre o ofertă „valabilă azi”, fie despre dorința de a acoperi rapid o cheltuială neprevăzută, multe persoane semnează contracte fără să analizeze în detaliu.
Un credit luat impulsiv poate părea o soluție rapidă, dar în realitate poate deveni o povară pe termen lung. Orice împrumut trebuie privit ca un angajament financiar serios, care îți afectează bugetul luni sau chiar ani de zile.
Mulți clienți se uită doar la rata lunară, fără să înțeleagă costul total al creditului
Mulți clienți se uită doar la rata lunară, fără să înțeleagă costul total al creditului. Dobânda, comisioanele și alte taxe pot crește semnificativ suma finală de rambursat.
Un credit de câteva mii de lei poate ajunge, în timp, să coste aproape dublu dacă are o dobândă ridicată sau dacă este pe termen lung. De aceea, este important să verifici întotdeauna DAE (Dobânda Anuală Efectivă), nu doar suma lunară de plată.
Potrivit explicațiilor publicate de Banca Comercială Română, DAE îți spune cu exactitate cât te costă împrumutul pe an, exprimat ca un procent din suma luată.
„DAE, sau dobânda anuală efectivă, este procentul care exprimă costul total al unui credit, raportat la un an. Spre deosebire de dobânda nominală – care este doar o parte din ecuație – DAE include toate costurile pe care le vei plăti pentru împrumut: comisioane, taxe, prime de asigurare, eventuale costuri de administrare și alte cheltuieli aferente contractului.
Imaginația multor oameni se oprește la ideea de „dobândă”. Dacă vezi o ofertă de credit cu o dobândă de 6%, ai putea presupune că acesta este costul real. În realitate, însă, comisionul de analiză, cel de administrare lunară, taxa de evaluare a imobilului sau polița de asigurare obligatorie pot adăuga câteva procente bune. Astfel, DAE îți spune cu exactitate cât te costă împrumutul pe an, exprimat ca un procent din suma luată”, explică BNR.
Un alt pas greșit este semnarea contractului fără un calcul realist al bugetului personal
Un alt pas greșit este semnarea contractului fără un calcul realist al bugetului personal. Înainte de orice credit, trebuie să știi exact cât îți permiți să plătești lunar fără să îți afecteze cheltuielile de bază.
Dacă rata lunară îți consumă o parte prea mare din venit, riscul de întârziere la plată crește semnificativ. Iar întârzierile atrag penalități care se adaugă peste suma inițială.

Penalitățile pentru întârzierea ratelor sunt adesea ignorate în momentul semnării contractului
Penalitățile pentru întârzierea ratelor sunt adesea ignorate în momentul semnării contractului. Totuși, acestea se pot acumula rapid și pot transforma o datorie gestionabilă într-una dificil de achitat.
Chiar și câteva zile de întârziere pot genera costuri suplimentare, iar pe termen lung, întârzierile repetate pot duce la raportări negative în Biroul de Credit, afectându-ți șansele de a obține alte finanțări.
În cazurile extreme, banca sau instituția financiară poate apela la executare silită
În cazurile extreme, atunci când creditul nu mai este rambursat, banca sau instituția financiară poate apela la executare silită. Acest proces implică popriri pe salariu, blocarea conturilor sau chiar vânzarea unor bunuri pentru recuperarea datoriei.
„(1) Obligaţia stabilită prin hotărârea unei instanţe sau printr-un alt titlu executoriu se aduce la îndeplinire de bunăvoie.
(2) În cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligaţia sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, care începe odată cu sesizarea organului de executare, potrivit dispoziţiilor prezentei cărţi, dacă prin lege specială nu se prevede altfel.
(3) Executarea silită are loc în oricare dintre formele prevăzute de lege, simultan sau succesiv, până la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu, achitarea dobânzilor, penalităţilor sau a altor sume acordate potrivit legii prin titlu, precum şi a cheltuielilor de executare”, prevede Art. 622 din Codul de Procedură Civilă.
Este un scenariu pe care mulți îl ignoră la început, dar care devine realitate atunci când datoriile nu mai sunt gestionate corect.
„Pot fi executate silit obligaţiile al căror obiect constă în plata unei sume de bani, predarea unui bun ori a folosinţei acestuia, desfiinţarea unei construcţii, a unei plantaţii ori a altei lucrări, încredinţarea minorului, stabilirea locuinţei şi vizitarea acestuia sau în luarea unei alte măsuri stabilite prin titlul executoriu”, prevede Art. 628.
Un alt comportament riscant este lipsa unui plan de rambursare
Un alt comportament riscant este lipsa unui plan de rambursare. Mulți debitori pornesc de la ideea că „se vor descurca pe parcurs”, fără să aibă o strategie clară.
În realitate, un credit trebuie tratat ca o obligație fixă, nu ca o cheltuială flexibilă. Orice întârziere sau improvizație financiară poate duce la dezechilibre bugetare serioase.
Un credit poate fi un instrument util atunci când este folosit responsabil, dar devine rapid o problemă dacă este luat fără analiză. Decizia trebuie să fie calculată, nu impulsivă, iar toate costurile – de la dobândă până la penalități – trebuie înțelese înainte de semnare.
Pe scurt, regula de bază rămâne simplă: calculează înainte, nu după. Un împrumut bine gândit îți poate rezolva o nevoie financiară, dar unul luat în grabă îți poate afecta stabilitatea pe termen lung.
| Greșeală frecventă | Ce se întâmplă în practică | Riscuri pentru debitor | Ce ar trebui făcut corect |
|---|---|---|---|
| Luarea creditului impulsiv | Se semnează rapid, fără analiză | Datorii greu de gestionat pe termen lung | Analizează necesitatea reală și compară ofertele |
| Ignorarea dobânzii | Se privește doar rata lunară | Cost total mult mai mare, uneori dublu | Verifică DAE (Dobânda Anuală Efectivă) |
| Lipsa calculelor bugetare | Nu se verifică veniturile vs. cheltuieli | Risc de neplată și acumulare de datorii | Calculează rata în funcție de bugetul lunar |
| Nesemnarea atentă a contractului | Condițiile sunt acceptate fără lectură completă | Costuri ascunse și clauze nefavorabile | Citește toate clauzele și cere explicații |
| Subestimarea penalităților | Întârzierile sunt considerate „minore” | Creșterea rapidă a datoriei și raport negativ la Biroul de Credit | Respectă termenele de plată |
| Lipsa unui plan de rambursare | Nu există strategie financiară | Dezechilibru financiar și stres pe termen lung | Stabilește un plan clar de plată înainte de credit |
| Ignorarea riscului de executare | Se presupune că „nu se ajunge acolo” | Popriri, blocarea conturilor, pierderi de bunuri | Tratează creditul ca obligație serioasă |
Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




