Franța vrea exercițiu NATO în Groenlanda, pe fondul presiunilor lui Donald Trump. Disputa provoacă tensiuni majore între SUA și Europa
Emmanuel Macron (SURSA FOTO: Facebook, Emmanuel Macron)
Franța cere organizarea unui exercițiu NATO în Groenlanda și anunță că este pregătită să participe, în timp ce demersurile președintelui american Donald Trump privind preluarea teritoriului danez provoacă tensiuni majore în relațiile transatlantice și blochează discuții economice importante legate de sprijinul pentru Ucraina.
Franța vrea exercițiu NATO în Groenlanda, pe fondul presiunilor lui Donald Trump
Franța a cerut oficial NATO să organizeze un exercițiu militar în Groenlanda și a transmis că este pregătită să participe, în condițiile în care presiunile președintelui american Donald Trump privind teritoriul autonom danez provoacă o criză fără precedent în relațiile transatlantice.
„Franța solicită un exercițiu NATO în Groenlanda și este gata să contribuie la acesta”, a transmis Palatul Élysée, citat după declarațiile biroului președintelui Emmanuel Macron.
Potrivit relatărilor internaționale, anunțul francez survine în timp ce Donald Trump se pregătește să participe la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde ar urma să intensifice demersul de a „achiziționa” Groenlanda, în pofida opoziției europene.
Reuters notează că această dispută a devenit una dintre cele mai serioase rupturi în cadrul alianței occidentale din ultimele decenii. La Davos, Macron a transmis ferm că statele europene nu vor ceda în fața presiunilor americane. Președintele francez a criticat amenințările lui Trump privind taxe vamale punitive în cazul în care Europa se opune preluării Groenlandei.
Impact geopolitic: alerta în NATO și blocaje economice
Potrivit unor oficiali și analiști, liderii NATO au avertizat deja că strategia Casei Albe legată de Groenlanda riscă să destabilizeze arhitectura transatlantică. Trump ar fi legat subiectul Groenlandei de nemulțumirea sa că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, potrivit surselor citate de presă.
Conform Financial Times, conflictul diplomatic dintre Europa și Washington pe tema Groenlandei a generat întârzieri critice într-un acord economic destinat Ucrainei.
Potrivit publicației, opoziția europeană față de intenția lui Trump de a cumpăra Groenlanda și față de proiectul său de a institui un „Consiliu pentru Pace” a dus la amânarea unui pachet economic masiv. Acesta ar fi trebuit să fie anunțat la Davos și să includă un „plan de prosperitate” de 800 de miliarde de dolari, convenit între SUA, Europa și Ucraina.
„Deocamdată nu se semnează nimic”, a declarat unul dintre oficialii europeni citați. Un alt diplomat a subliniat că reacțiile europene sunt puternic influențate de subiectul Groenlandei, în timp ce un al treilea a explicat că disputa și controversa privind „Consiliul pentru Pace” au „eclipsat” agenda inițială dedicată Ucrainei.
Ce este „Planul de prosperitate” și de ce este contestat
Trump ar fi amenințat, potrivit FT, cu tarife vamale pentru opt state europene din NATO, după ce acestea au decis să trimită trupe în Groenlanda în scopul unui exercițiu militar. Gestul ar fi declanșat „cea mai gravă criză transatlantică din ultimele decenii”, potrivit unor oficiali citați.
În paralel, invitația lui Trump de a crea un „Consiliu pentru Pace” la care ar urma să participe și Rusia a alimentat și mai multe disensiuni. Majoritatea statelor UE au refuzat să se alăture acestui format, considerând că ar putea marginaliza ONU.
Decizia de a-l invita și pe Vladimir Putin a amplificat neliniștile, în timp ce Macron a refuzat participarea din cauza lipsei unui mandat clar, iar Germania a transmis că orice implicare depinde de compatibilitatea consiliului cu dreptul internațional.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat la rândul său că îi este „foarte greu de imaginat” participarea la un organism în care ar fi prezent și președintele rus:
„Sunt îngrijorat față de orice pierdere de concentrare în plin război”, a spus acesta, subliniind că „nu văd Groenlanda și Ucraina ca fiind subiecte interschimbabile”.
Planul privind Ucraina nu este abandonat, dar a intrat în impas
Oficialii citați de FT spun că „Planul de prosperitate” rămâne componenta economică a unei inițiative de pace coordonate de SUA, UE și Ucraina, menită să asigure reconstrucția pe termen lung a Kievului după un eventual acord de încetare a focului.
Totuși, tensiunile cu SUA au dus la blocarea negocierilor, Washingtonul nefiind reprezentat la discuțiile de luni seară, potrivit surselor.
Un diplomat european a sintetizat situația:
„S-a produs o schimbare de atmosferă. Trump a depășit o linie roșie și nu putem pretinde că lucrurile merg normal”.
Zelenski a descris planul drept „foarte important”, dar a decis să nu participe la Davos în contextul unui atac aerian masiv asupra infrastructurii ucrainene. Surse apropiate președintelui susțin că acesta a refuzat deplasarea și din cauza incertitudinii legate de o eventuală întâlnire substanțială cu Trump:
„Suntem pe ultima sută de metri cu finalizarea acestor documente. Dacă vor fi gata, vom avea o întâlnire și va exista și deplasarea la Davos”, a transmis Zelenski.
Sunt absolventă a Facultății de Jurnalism, Universitatea Hyperion. Deși, înainte să încep facultatea, mă visam la TV, pe parcurs am descoperit o pasiune tot mai mare pentru scris, așadar, în 2017, m-am alăturat site-ului Bugetul.ro. Acolo am lucrat timp de șapte ani, fiind locul unde am învățat și am acumulat experiență. Din iulie 2024, am acceptat provocarea de a mă alătura echipei Capital în calitate de editor, o „misiune” mai grea, dar nu imposibilă, alături de întreaga echipă cu care lucrez în fiecare zi.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





