Franța și Germania renunță la avionul de luptă al viitorului. Proiectul militar european lansat în 2017 se blochează după ani de dispute

Franța și Germania au decis să abandoneze dezvoltarea în comun a unui avion de luptă de nouă generație, unul dintre cele mai ambițioase proiecte militare europene din ultimii ani. Decizia vine după o perioadă îndelungată de neînțelegeri între companiile implicate și reprezintă un eșec important pentru cooperarea industrială în domeniul apărării la nivel european.

Programul Future Combat Air System (FCAS), lansat în 2017 și extins ulterior prin participarea Spaniei, era considerat un element-cheie al planurilor europene de consolidare a autonomiei strategice în domeniul apărării.

Disputele dintre Dassault și Airbus au făcut imposibilă continuarea programului

Potrivit unor informații confirmate de oficiali germani, cancelarul Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron au ajuns la concluzia că firmele implicate nu mai pot găsi o formulă de colaborare pentru construirea unui avion de luptă comun.

Programul FCAS fusese conceput pentru a înlocui, în jurul anului 2040, aeronavele Rafale utilizate de Franța și Eurofighter folosite de Germania. Proiectul nu viza însă doar un nou avion de luptă, ci un întreg ecosistem militar format din drone, senzori, sateliți și sisteme digitale interconectate.

Problema principală a apărut între Dassault Aviation, producătorul francez al aeronavelor Rafale, și Airbus Defence and Space, principalul partener german. Cele două companii nu au reușit să se înțeleagă asupra modului în care urma să fie împărțită conducerea proiectului și responsabilitatea dezvoltării viitorului avion.

Tensiunile s-au accentuat în vara anului trecut, când Dassault a solicitat să preia controlul principal asupra programului. Potrivit informațiilor apărute la acel moment, compania franceză dorea să coordoneze proiectarea aeronavei, să decidă alegerea furnizorilor și să fie principalul interlocutor în relația cu viitorii clienți.

Airbus a respins această variantă, considerând că ar transforma un proiect european într-un program dominat de Franța, finanțat însă și prin contribuțiile Germaniei și Spaniei.

În spatele disputelor industriale au existat și diferențe privind cerințele operaționale ale viitorului avion. Franța și-a dorit o aeronavă mai ușoară, capabilă să opereze de pe portavioane, în timp ce Germania a susținut dezvoltarea unui aparat mai mare și mai greu, orientat către misiuni de superioritate aeriană.

La un moment dat, Berlinul a propus chiar dezvoltarea a două variante diferite ale aeronavei, însă această soluție nu a fost acceptată de partea franceză.

Eșecul FCAS reprezintă o lovitură pentru proiectul de autonomie strategică europeană

Abandonarea componentei principale a FCAS este considerată una dintre cele mai importante dificultăți întâmpinate de cooperarea militară europeană din ultimul deceniu.

Proiectul fusese lansat în perioada în care Emmanuel Macron promova ideea unei autonomii strategice europene mai mari și a unei capacități sporite a continentului de a-și dezvolta propriile sisteme de apărare, independent de Statele Unite.

În ultimii ani, liderii europeni au discutat frecvent despre necesitatea consolidării industriei de apărare, mai ales după invazia rusă din Ucraina și pe fondul întrebărilor legate de viitorul angajamentului american față de securitatea Europei.

În acest context, FCAS era văzut ca un simbol al cooperării dintre cele mai importante puteri militare ale Uniunii Europene. Eșecul său scoate însă în evidență dificultățile întâmpinate atunci când mai multe state încearcă să dezvolte împreună programe militare complexe și costisitoare.

Problemele nu sunt limitate la FCAS. În ultimii ani, Franța și Germania au întâmpinat dificultăți și în alte proiecte comune din domeniul apărării. Planurile pentru dezvoltarea unui nou tanc european, a unor sisteme de artilerie și a unor aeronave de patrulare maritimă au fost afectate de întârzieri și divergențe între parteneri.

Nici alte programe multinaționale nu au fost lipsite de probleme. Global Combat Air Programme (GCAP), proiectul dezvoltat de Marea Britanie, Italia și Japonia pentru realizarea unui nou avion de luptă, s-a confruntat la rândul său cu tensiuni între participanți. În paralel, viitorul programului Eurodrone rămâne incert după ce Franța și-a redus implicarea, lăsând Germania, Italia și Spania să decidă cum vor continua proiectul.

Berlinul și Parisul ar putea continua cooperarea pentru drone și sisteme digitale

Deși dezvoltarea avionului de luptă a fost abandonată, oficialii germani nu exclud continuarea colaborării cu Franța în alte componente ale FCAS.

Potrivit poziției exprimate de Berlin, partea cea mai importantă care ar putea supraviețui proiectului este așa-numitul „combat cloud”, infrastructura digitală destinată să conecteze avioane, drone, sateliți și alte sisteme militare într-o rețea comună.

Autoritățile germane consideră că acest sistem reprezintă practic „sistemul nervos” al viitoarelor operațiuni militare și ar putea rămâne un obiectiv realist pentru cooperarea europeană.

La rândul său, Palatul Élysée a confirmat că Airbus și Dassault nu au reușit să ajungă la un acord. Reprezentanții președinției franceze au transmis însă că Franța continuă să considere cooperarea franco-germană esențială pentru securitatea europeană și pentru dezvoltarea industriei de apărare de pe continent.

În perioada următoare, ministerele apărării din Franța și Germania urmează să elaboreze un nou plan de cooperare industrială, concentrat pe proiecte considerate mai realiste și mai ușor de implementat.

Decizia de abandonare a componentei dedicate avionului de luptă urmează să fie prezentată oficial în cadrul salonului aeronautic ILA de la Berlin, marcând sfârșitul unuia dintre cele mai ambițioase programe de apărare lansate în Europa în ultimii ani.