Macron, Merz și Starmer susțin propunerea lui Zelenski pentru discuții directe cu Putin. Liderii europeni cer un armistițiu imediat

Liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și au susținut propunerea președintelui Volodimir Zelenski privind organizarea unor negocieri directe cu Vladimir Putin. Reuniunea a avut loc la Londra, în contextul în care războiul declanșat de Rusia a intrat în al cincilea an.

Liderii europeni susțin dialogul direct dintre Ucraina și Rusia

Premierul britanic Keir Starmer l-a primit la Londra pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron, și cancelarul Germaniei, Friedrich Merz. Cei trei lideri europeni coordonează formatul informal de cooperare cunoscut sub numele de E3, unul dintre principalii susținători ai Ucrainei pe plan internațional, transmite Deutsche Welle.

În declarația comună adoptată după întâlnire, liderii au reafirmat sprijinul pentru Ucraina și au discutat următoarele etape ale eforturilor diplomatice pentru obținerea unei păci durabile.

Aceștia au salutat inițiativa lui Volodimir Zelenski de a pune capăt războiului prin negocieri și au susținut propunerea unui dialog direct între Ucraina și Rusia, cu participarea activă a Statelor Unite și a Europei.

Documentul precizează că liderii au apreciat apelul lansat de Zelenski prin scrisoarea adresată președintelui Federației Ruse la 4 iunie și au susținut organizarea unor discuții directe pentru obținerea unui armistițiu și continuarea negocierilor de pace.

Propunerea președintelui ucrainean vine după ce, săptămâna trecută, acesta i-a transmis lui Vladimir Putin o scrisoare deschisă în care a propus o întâlnire față în față. Liderul de la Kremlin a respins însă inițiativa, afirmând că nu vede utilitatea unei întâlniri înaintea unui eventual acord de pace.

Europa cere încetarea imediată a luptelor și garanții de securitate pentru Ucraina

În declarația comună, liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii au stabilit mai multe principii care, în opinia lor, trebuie să stea la baza unei soluții de pace.

În primul rând, aceștia au cerut Rusiei să accepte un armistițiu imediat și complet.

De asemenea, au subliniat că actuala linie a frontului ar trebui să reprezinte punctul de plecare al negocierilor și au reiterat că frontierele internaționale nu trebuie modificate prin forță.

Liderii europeni au insistat și asupra respectării dreptului Ucrainei de a-și alege propriile alianțe și propriile aranjamente de securitate.

Totodată, aceștia consideră că Ucraina trebuie să beneficieze de garanții de securitate ferme și obligatorii din punct de vedere juridic după intrarea în vigoare a unui armistițiu. Documentul face referire la angajamentele asumate anterior la reuniunile de la Berlin și Paris și menționează inclusiv posibilitatea desfășurării unei Forțe multinaționale pentru Ucraina.

Un alt punct al declarației prevede menținerea activelor rusești blocate până când Rusia va înceta războiul și va compensa daunele provocate Ucrainei.

Sprijin militar suplimentar și pregătiri pentru summiturile internaționale

În cadrul întâlnirii de la Londra au fost discutate și măsurile de sprijin militar pentru Ucraina. Liderii europeni au analizat modul în care viitorul summit G7, reuniunea Coaliției Voinței și summitul NATO pot fi folosite pentru coordonarea sprijinului acordat Kievului.

Potrivit declarației comune, participanții au evidențiat necesitatea creșterii producției de interceptori și dezvoltării unor capacități comune pentru rachete antibalistice și sisteme de lovire la mare distanță. De asemenea, au discutat despre consolidarea cooperării industriale pe termen lung cu Ucraina și despre utilizarea experienței dobândite de armata ucraineană pe câmpul de luptă.

Liderii au salutat și rezultatele obținute de Ucraina în ultimele luni, inclusiv recuperarea unor teritorii și utilizarea tehnologiilor bazate pe drone.

În același timp, au condamnat atacurile cu rachete și drone lansate de Rusia asupra orașelor ucrainene și au criticat incursiunile dronelor rusești în apropierea teritoriului NATO.

La rândul său, Volodimir Zelenski a anunțat că a discutat cu Keir Starmer despre necesitatea unor rachete suplimentare pentru sistemele de apărare aeriană ale Ucrainei și despre măsurile necesare pentru protejarea infrastructurii energetice înaintea sezonului rece.

Liderii europeni au concluzionat că securitatea și suveranitatea Ucrainei sunt direct legate de securitatea întregului spațiu euro-atlantic și au reafirmat că vor continua să sprijine Kievul în fața agresiunii ruse.

Declaraţia comună a liderilor europeni

„Prim-ministrul Regatului Unit, Keir Starmer, preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, şi cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, s-au întâlnit pe 7 iunie cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, pentru a-şi reafirma sprijinul neclintit faţă de Ucraina în eforturile sale de apărare împotriva invaziei ilegale a Rusiei şi pentru a discuta următoarele etape ale negocierilor în vederea unei păci juste şi durabile. Aceştia au subliniat că Europa are un rol important de jucat în orice soluţionare a conflictului, în calitate de susţinător ferm al Ucrainei. Liderii au afirmat clar că toate eforturile ar trebui depuse în strânsă cooperare cu Ucraina, cu partenerii europeni în sens larg şi cu SUA.

Aceştia au salutat recentele succese ale Ucrainei pe câmpul de luptă, inclusiv eliberarea recentă a unor teritorii şi utilizarea inovatoare a tehnologiei dronelor. Ei au condamnat atacurile ruseşti la scară largă cu rachete şi drone – inclusiv utilizarea repetată a rachetelor „Oreşnik” – asupra oraşelor ucrainene, care au avut consecinţe tragice asupra civililor, precum şi incursiunile iresponsabile şi periculoase ale dronelor ruseşti pe teritoriul NATO. Aceştia şi-au exprimat condoleanţele pentru toate victimele.

Aceştia au discutat despre modul în care se poate valorifica viitorul summit al G7 de la Evian, următoarea reuniune a Coaliţiei voinţei şi summitul NATO de la Ankara pentru a coordona cât mai eficient sprijinul acordat Ucrainei, ţinând cont de nevoile sale prioritare, inclusiv exercitarea unei presiuni sporite asupra economiei de război a Rusiei şi asumarea unor angajamente mai ferme privind sprijinul militar şi de apărare pentru Ucraina în cadrul summitului NATO. Liderii au subliniat necesitatea urgentă de a intensifica producţia de interceptori şi de a dezvolta în comun capacităţi de rachete antibalistice şi de lovitură la adâncime, precum şi de a sprijini sustenabilitatea viitoare a Forţelor Armate Ucrainene. De asemenea, au discutat despre modul în care Alianţa poate învăţa din expertiza Ucrainei pe câmpul de luptă şi despre cum să intensifice cooperarea industrială pe termen lung cu Ucraina pentru a consolida propria apărare a Europei.

Aceştia au subliniat legătura indisolubilă dintre securitatea, prosperitatea şi suveranitatea Ucrainei şi securitatea euro-atlantică în ansamblu. În ceea ce priveşte negocierile, au discutat despre condiţiile care ar trebui îndeplinite pentru o pace justă şi durabilă. Liderii au salutat apelul preşedintelui Zelenski la încetarea războiului prin mijloace diplomatice, astfel cum a fost prezentat în scrisoarea sa adresată preşedintelui Federaţiei Ruse la 4 iunie 2026. Ei au susţinut propunerea unui dialog direct între Ucraina şi Rusia – cu participarea activă a SUA şi a Europei – pentru a ajunge la un armistiţiu şi a sprijini negocierile ulterioare. Ei au confirmat că vor continua să stea ferm de partea Ucrainei.

În primul rând, încetarea luptelor. Aceştia i-au cerut preşedintelui Putin să accepte un armistiţiu imediat şi complet.

În al doilea rând, linia actuală de contact ar trebui să constituie punctul de plecare al negocierilor. Frontierele internaţionale nu trebuie modificate prin forţă, iar dreptul suveran al Ucrainei de a-şi alege propriile aranjamente de securitate şi alianţe trebuie respectat pe deplin.

În al treilea rând, Ucraina trebuie să beneficieze de garanţii de securitate solide şi obligatorii din punct de vedere juridic odată ce încetarea focului intră în vigoare, pe baza angajamentelor asumate la Berlin în decembrie 2025 şi la Paris în ianuarie 2026. Aceasta include desfăşurarea Forţei multinaţionale – Ucraina.

În al patrulea rând, activele ruseşti vor rămâne blocate până când Rusia îşi va înceta războiul de agresiune şi va despăgubi Ucraina pentru daunele cauzate de război.

În al cincilea rând, interesele de securitate europene trebuie să fie protejate în orice acord. Elementele oricărei negocieri legate de UE şi NATO ar necesita consimţământul UE şi al statelor sale membre, respectiv al aliaţilor NATO”.