UPDATE România cere sprijin energetic Ucrainei. Oana Țoiu: Vecinii se ajută între ei atunci când este posibil

România analizează posibilitatea de a importa energie electrică din Ucraina în perioadele de consum maxim, după ce seceta severă a afectat producția internă. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a discutat cu omologul ucrainean despre cooperarea energetică.

UPDATE, ora 21:55 România cere sprijin energetic Ucrainei, după ce seceta a afectat producția de electricitate

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a discutat vineri, 31 iulie, cu omologul său ucrainean, Andrii Sîbiha, despre efectele secetei severe asupra sistemului energetic din România și despre posibilitatea ca Ucraina să sprijine țara noastră cu energie electrică în perioadele de consum maxim. Cei doi oficiali au abordat, de asemenea, situația de securitate din Marea Neagră și ultimele atacuri lansate de Rusia asupra Ucrainei.

Într-o postare publicată pe platforma X, șefa diplomației române a precizat că discuția s-a concentrat asupra cooperării în domeniul energiei. Ea a subliniat că statele vecine se sprijină reciproc atunci când acest lucru este posibil și că acesta a fost principalul subiect al convorbirii telefonice cu ministrul ucrainean de Externe.

Țoiu a explicat că i-a prezentat lui Andrii Sîbiha efectele pe care seceta severă le are asupra producției de energie din România. Potrivit acesteia, a expus implicațiile scăderii debitelor Dunării asupra producției de energie nucleară și a discutat cu partea ucraineană despre modalitățile prin care poate fi menținută alimentarea cu energie din Ucraina, în funcție de capacitatea de producție nucleară a acestei țări și de calendarul lucrărilor de mentenanță.

Ministra Afacerilor Externe a adăugat că această discuție a continuat dialogul purtat la nivel guvernamental între premierul interimar Ilie Bolojan și vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal, precum și între ministerele responsabile de domeniul energiei.

Totodată, Țoiu a reamintit că România a instituit vineri stare de urgență pe piața energiei, ca urmare a scăderii drastice a debitelor Dunării. Ea a arătat că seceta severă a impus oprirea preventivă a unuia dintre reactoarele Centralei Nucleare de la Cernavodă și că, în orele de consum maxim, România se va baza și pe producția de energie din Ucraina.

„Vecinii se ajută între ei atunci când este posibil, iar aceasta a fost tema convorbirii telefonice cu ministrul de Externe Andrii Sîbiha.

Am prezentat implicațiile secetei severe de pe Dunăre asupra producției noastre de energie nucleară și am discutat modalități de a menține alimentarea cu energie din Ucraina, pe baza capacității sale de producție nucleară și a calendarului de mentenanță.

România a decis astăzi instituirea stării de urgență pe piața energiei, ca urmare a secetei severe. Aceste împrejurări au impus oprirea preventivă a unuia dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernavodă, iar în orele de vârf vom conta și pe producția de energie din Ucraina”, a anunțat Țoiu.

Neighbours help each other when it is possible and this has been the agenda of the phone call with FM Sybiha @andrii_sybiha.

I shared the implications of the severe drought in the Danube on our nuclear energy production and talked about ways to maintain supply from Ukraine based… pic.twitter.com/tekubJNwnt

— Toiu Oana (@oana_toiu) July 31, 2026

Guvernul declară stare de alertă în luna august: există riscul opririi complete a Centralei Nucleare de la Cernavodă

Guvernul a declarat stare de alertă la nivel național pentru întreaga lună august, ca urmare a scăderii producției de energie electrică provocate de seceta severă și de nivelul foarte scăzut al apelor Dunării și ale râurilor.

Anunțul a fost făcut de premierul interimar Ilie Bolojan, care a explicat că măsura a fost adoptată în contextul reducerii semnificative a producției de energie, determinată de debitele foarte mici ale cursurilor de apă, în special ale Dunării. Potrivit lui, debitul fluviului a ajuns la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă, adică mai puțin de jumătate din nivelul normal pentru această perioadă, existând posibilitatea să scadă cu încă 100 de metri cubi pe secundă.

Premierul a precizat că diminuarea nivelului apei în zona de alimentare a Centralei Nucleare de la Cernavodă a dus deja la oprirea unui reactor, o situație similară fiind întâlnită și în Ungaria. El a avertizat că, dacă tendința de scădere a debitului Dunării va continua, există un risc ridicat să fie oprit și cel de-al doilea reactor al centralei. În acest scenariu, România ar pierde aproximativ 20% din producția națională de energie electrică.

Bolojan a arătat că debitele reduse ale râurilor limitează și posibilitatea creșterii producției în hidrocentrale. În prezent, la un consum obișnuit de peste 7.000 MW în orele de vârf de seară, România importă aproximativ 1.700 MW. Dacă și cel de-al doilea reactor de la Cernavodă ar fi oprit, necesarul de import ar depăși 2.500 MW. Premierul a subliniat că probleme similare se înregistrează și în statele vecine și a precizat că, în ședința de Guvern, au fost analizate măsurile necesare pentru menținerea funcționării în condiții normale a Sistemului Energetic Național.

„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea. Avem o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor normale pentru această perioadă. Suntem la 1.600 de metri cubi pe secundă, cu posibilitatea scăderii cu încă 100 de metri cubi pe secundă.

Ca efect al acestei stări de lucruri, nivelul apei în zona de aducțiune a centralei de la Cernavodă a scăzut. Am oprit un prim grup, aceeași situație este și în Ungaria. Pe fondul tendinței de scădere există un risc destul de mare să închidem și al doilea grup. Am pierde aproximativ 20% din producția de energie la nivel național. Ca urmare a reducerii debitelor pe râuri, avem o capacitate limitată de a crește producția pe hidrocentrale.

Față de un consum normal de peste 7.000 MW în orele de seară, importăm aproximativ 1.700 MW. Dacă se oprește și grupul doi, ar trebui să importăm peste 2.500 MW. Acest lucru se întâmplă și în țările vecine. Am discutat măsurile pe care le putem adopta pentru a asigura funcționarea sistemului energetic național în condiții normale”, a precizat Bolojan.

România cere ajutor Ucrainei pentru energie. Guvernul alocă fonduri pentru Cernavodă și face apel la reducerea consumului

Bolojan a anunțat că România a solicitat sprijin din partea Ucrainei pentru acoperirea necesarului de energie și că autoritățile iau măsuri pentru creșterea rapidă a producției interne.

Premierul a declarat că a discutat cu vicepremierul Ucrainei despre posibilitatea ca România să fie sprijinită cu energie produsă de una dintre centralele nucleare ucrainene. Potrivit acestuia, Transelectrica și Nuclearelectrica urmează să poarte discuții cu partea ucraineană pentru asigurarea unui ajutor de urgență în orele de seară, când consumul de energie este cel mai ridicat.

În plan intern, Bolojan a precizat că toate capacitățile de producție disponibile au primit recomandarea de a funcționa la capacitate maximă. Totodată, pentru a crește producția cu aproximativ 100-200 MW, ANRE și Transelectrica au autorizat și vor continua să autorizeze, în zilele următoare, toate capacitățile deja finalizate, astfel încât acestea să poată fi puse imediat în funcțiune. Este vorba despre parcuri fotovoltaice, centrale eoliene și capacități de stocare a energiei.

Premierul a mai anunțat că Guvernul a aprobat alocarea a 7 milioane de lei pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, bani destinați unor lucrări în zona prizei de alimentare a Centralei Nucleare de la Cernavodă. Scopul intervențiilor este menținerea nivelului apei în bazinul din care sunt alimentate pompele ce asigură răcirea reactoarelor, chiar și în condițiile scăderii continue a debitului Dunării.

Bolojan a făcut apel la cetățeni, companii și autorități publice să reducă voluntar consumul de energie în orele de vârf, în special seara. El a explicat că estimările autorităților indică lipsa unor precipitații semnificative în următoarele două săptămâni, pe fondul secetei, iar consumul zilnic de energie ar putea ajunge la 8.000 MW. Premierul a subliniat că situația afectează toate statele din regiune, ceea ce menține cererea de energie din import la un nivel ridicat, și și-a exprimat speranța că măsurile adoptate vor permite menținerea în funcțiune a Sistemului Energetic Național.

„Am discutat astăzi cu vicepremierul Ucrainei pentru a ne susține cu producția din una dintre centralele nucleare ale Ucrainei. Transelectrica și Nuclearelectrica vor discuta pentru un ajutor de urgență în orele de seară din partea Ucrainei. În plan intern, toate capacitățile pe care le avem au primit recomandări să funcționeze la capacitate maximă. Pentru a putea crește cu 100-200 MW producția, ANRE și Transelectrica au autorizat și vor autoriza în zilele următoare toate capacitățile finalizate pentru a putea intra imediat în producție. Este vorba despre fotovoltaice, eoliene și capacități de stocare.

Am alocat 7 milioane de lei pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea executării unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă, pentru a menține, chiar în condițiile de scădere a debitului Dunării, nivelul apei în bazinul de aducțiune de unde pompele care își trag apa asigură răcirea centralei. Va fi importantă și economisirea voluntară în orele de seară.

Fac un apel către cetățeni, companii și autorități publice să facă planificări de reduceri voluntare. Estimările noastre sunt că, pe fondul secetei, și în următoarele două săptămâni nu vom avea precipitații importante. Este posibil ca consumul să crească până la 8.000 MW pe zi. Este o situație prin care trec toate țările din vecinătate. Cererea de energie din importuri este la fel de mare. Sper să reușim să menținem sistemul național în funcțiune”, a punctat Bolojan.