ONJN a blocat încă 800 de site-uri ilegale de jocuri de noroc. Lista neagră ajunge la aproape 1.200 de platforme

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) intensifică ofensiva împotriva platformelor ilegale, după ce a inclus încă aproximativ 800 de site-uri pe lista neagră. Instituția mizează pe digitalizare și noi instrumente tehnologice pentru a combate piața neagră.

ONJN a blocat încă 800 de site-uri ilegale de jocuri de noroc. Lista neagră ajunge la aproape 1.200 de platforme

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a anunțat că, în ședința Comitetului de Supraveghere, aproximativ 800 de site-uri ilegale de jocuri de noroc au fost introduse pe lista neagră.

Potrivit instituției, acestea se adaugă celor aproximativ 370 de site-uri blocate anterior în actualul mandat al conducerii ONJN, cifră care reprezenta, la rândul ei, un record.

Instituția continuă acțiunile de combatere a pieței negre și de consolidare a capacității de monitorizare și control. Acest nou rezultat a fost posibil datorită dezvoltării unui instrument de detectare a site-urilor-clonă, capabil să identifice platformele care păstrează aceeași structură de bază și se multiplică prin utilizarea unor domenii diferite.

Potrivit ONJN, de la înființarea instituției, în 2013, și până în aprilie 2025, pe lista neagră au fost incluse aproximativ 1.500 de site-uri ilegale. De la preluarea actualului mandat al conducerii, au fost adăugate circa 1.180 de site-uri ilegale, printre care se numără și platforma Polymarket.

ONJN accelerează lupta împotriva jocurilor de noroc ilegale: digitalizarea și noile tehnologii, principalele arme împotriva pieței negre

Președintele ONJN, Vlad-Cristian Soare, a declarat că piața neagră a jocurilor de noroc reprezintă o problemă sistemică la nivel european, estimând că peste 70% din piața europeană a jocurilor de noroc online este reprezentată de operatori care activează ilegal.

Soare a precizat că, în România, ONJN desfășoară acțiuni ferme și utilizează toate instrumentele instituționale disponibile pentru combaterea fenomenului. Totodată, el a arătat că, în contextul constrângerilor bugetare, al imposibilității extinderii schemei de personal și al dificultăților de recrutare a specialiștilor IT, în condițiile unui salariu net de aproximativ 6.000 de lei pe lună, adaptarea legislației și accelerarea procesului de digitalizare reprezintă singura soluție.

Soare a subliniat că legislația a fost deja modificată, fiind introdusă posibilitatea ca ONJN să emită ordine pentru eliminarea conținutului ilegal. El a afirmat că, în urma modificărilor legislative, România a devenit singura țară care dispune de un registru public al mijloacelor de joc, de coduri QR amplasate pe aparate, care permit accesarea datelor din registru prin scanare, precum și de sisteme de geolocalizare a mijloacelor de joc.

„Piaţa neagră reprezintă o problemă sistemică la nivel european. Peste 70% din piaţa europeană a jocurilor de noroc online este reprezentată de operatori ce activează pe piaţa neagră. În România, ONJN acţionează ferm şi foloseşte toate instrumentele instituţionale disponibile pentru combaterea acestui fenomen. În contextul limitărilor bugetare, al imposibilităţii extinderii schemei de personal şi al dificultăţii de a atrage specialişti IT în condiţiile salariale actuale – aproximativ 6.000 de lei net pe lună – soluţia este una singură: adaptarea legislaţiei şi digitalizarea accelerată a instituţiei”, a punctat Soare.

Procesul de digitalizare a ONJN este în desfășurare, instituția având deja bugetul alocat. Cu sprijinul Autorității pentru Digitalizarea României, urmează să fie demarată procedura de dezvoltare a unor instrumente de monitorizare care vor utiliza, pe cât posibil, infrastructura cloud-ului privat guvernamental.

După obținerea accesului la serverele organizatorilor de jocuri de noroc online, volumul mare de metadate impune utilizarea unor instrumente digitale avansate pentru analiză și obținerea rezultatelor urmărite. Chiar și în lipsa temporară a acestor instrumente, instituția a identificat tranzacții suspecte și riscuri de manipulare a indicatorului GGR, constatările fiind transmise organelor competente. Potrivit ONJN, aceste aspecte au fost făcute publice încă din 27 februarie 2026, cu mult înainte de publicarea raportului Curții de Conturi referitor la anul 2024, perioadă anterioară actualului mandat, în care au fost semnalate fapte similare.

Rezultatele obținute în prezent demonstrează că ONJN își exercită autoritatea, își consolidează capacitatea de control și face pași importanți în trecerea de la o abordare reactivă la una bazată pe tehnologie, analiză de date și intervenție rapidă.