UPDATE. Erste estimează o creștere economică de trei ori mai mică pentru România în acest an: de la 1% la 0,3%
Erste a redus prognoza de creştere economică pentru regiunea Europei Centrale şi de Est şi a majorat estimarea de inflaţie, pe fondul turbulenţelor induse de războiul din Orientul Mijlociu asupra pieţelor de mărfuri.
„Nu există nicio îndoială că oprirea acţiunilor militare şi redeschiderea Strâmtorii Ormuz au fost veşti bune. Preţurile petrolului şi gazelor au scăzut vertiginos după anunţul armistiţiului. În pofida scăderilor semnificative ca reacţie la veste, preţurile petrolului, apropiate de 90-100 USD pe baril, rămân extrem de inflaţioniste.
Totuşi, armistiţiul s-a dovedit fragil, iar Strâmtoarea Ormuz a fost închisă din nou la scurt timp. În plus, eşecul SUA şi Iranului de a ajunge la un acord de pace în weekend va afecta evoluţiile pieţei”, indică raportul Erste.
Erste estimează o creştere economică cu 0,3-0,4 puncte procentuale mai mică în zona euro, ceea ce va afecta şi regiunea Europei Centrale şi de Est.
Pe ansamblul Europei Centrale şi de Est, Erste a revizuit creşterea economică în acest an de la 2,7% la 2,4%. În majoritatea ţărilor din ECE, revizuirile variază între 0,2 şi 0,3 puncte procentuale, inclusiv pentru 2027.
Creşterea economică a României este însă mai sever revizuită descendent, de la 1% la 0,3% pentru 2026, în timp ce estimarea pentru 2027 coboară de la 3% la 2,5%.
„România a fost cea mai expusă încetinirii ciclice (indiferent de război), deoarece pachetul de consolidare fiscală afectează activitatea economică”, notează Erste.
În acest scenariu de bază al Erste, România ar urma să înregistreze de departe cea mai mică creştere a PIB din regiune, fiind urmată de Slovacia (1%) şi Ungaria (1,4%).
Există însă şi un scenariu alternativ al Erste, în care conflictul escaladează sau preţurile materiilor prime rămân ridicate mai multă vreme, ca urmare a blocării Strâmtorii Ormuz. În acest scenariu advers, România ar urma să înregistreze o contracţie economică de circa -0,8% în 2026.
Știrea inițială
FMI reduce estimările de creștere economică ale României la 0,7%
Potrivit celui mai recent raport al FMI privind perspectivele economiei mondiale, economia României este așteptată să crească cu doar 0,7% în 2026, față de un avans de 1,4% estimat în toamna anului trecut. Practic, prognoza a fost înjumătățită, ceea ce indică o încetinire mai accentuată decât se anticipa anterior.
Acest ritm de creștere este similar cu cel înregistrat în 2025, ceea ce sugerează o perioadă prelungită de stagnare economică. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată că economia României a crescut cu 0,7% în termeni reali anul trecut, după un avans de 0,9% în 2024.
În plus, România a intrat în recesiune tehnică în a doua jumătate a anului, după două trimestre consecutive de scădere, ceea ce confirmă slăbirea ritmului economic.
FMI estimează totuși că economia ar putea reveni în 2027, când creșterea ar urma să accelereze la 2,5%, însă această revenire este amânată față de așteptările anterioare.
Inflația rămâne ridicată, iar șomajul și dezechilibrele externe sunt în creștere
În ceea ce privește prețurile de consum, FMI estimează o inflație medie de 7,8% în acest an, peste nivelul de 6,7% prognozat anterior. Această revizuire indică o presiune mai mare asupra costului vieții, în condițiile în care inflația rămâne peste nivelurile anticipate inițial.
Pe termen mediu, inflația ar urma să încetinească, ajungând la 3,9% în 2027, însă acest proces este unul gradual.
Pe piața muncii, rata șomajului este estimată la 6% în 2026, în creștere față de prognoza anterioară de 5,8%. Această evoluție arată o deteriorare ușoară a condițiilor de pe piața muncii.
În același timp, FMI a revizuit în creștere și deficitul de cont curent, estimând că acesta va ajunge la 6,8% din PIB în acest an, față de 6,6% cât se estima anterior. Pentru 2027, instituția anticipează o reducere moderată a deficitului, până la 6,2% din PIB.
Economia globală încetinește pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu
La nivel global, FMI estimează o creștere economică de 3,1% în 2026, într-un scenariu de referință care presupune că războiul din Iran va avea un impact limitat și temporar.
Această prognoză a fost revizuită în scădere față de estimarea de 3,3% din ianuarie, ceea ce reflectă impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei globale.
Potrivit raportului, tensiunile din regiune afectează piețele de mărfuri, așteptările inflaționiste și condițiile financiare. În același timp, în lipsa acestui conflict, economia globală ar fi avut o evoluție mai bună, cu o creștere estimată la 3,4%.
FMI arată că, în ultimul an, economia globală a fost susținută de investițiile în tehnologie, condițiile financiare mai relaxate și politicile economice, însă războiul din Orientul Mijlociu reprezintă un factor negativ important care poate devia această traiectorie.
