Florin Manole contestă demersul lui Dragoș Pîslaru: Nu înţeleg de ce e nevoie să meargă la Bruxelles. Comisia Europeană deja a răspuns. Să verifice email-ul

Florin Manole, fost ministru al Muncii și deputat PSD, a afirmat marți că nu este necesară o nouă discuție cu Comisia Europeană privind salariile demnitarilor din viitoarea lege a salarizării. Potrivit acestuia, Executivul european a transmis deja un răspuns oficial în care precizează că decizia privind eventualele înghețări salariale aparține statului român. Declarațiile vin după ce ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a anunțat că va merge la Bruxelles pentru a discuta posibilitatea înghețării sau eșalonării majorărilor salariale pentru demnitari. În paralel, disputa dintre cei doi se extinde și asupra conținutului proiectului legii salarizării unitare.

Florin Manole susține că statul român poate decide singur în privința salariilor demnitarilor

Florin Manole a declarat că tema coeficienților prevăzuți pentru demnitari în noua lege a salarizării este prezentată în mod eronat ca necesitând o nouă negociere cu instituțiile europene, în condițiile în care Ministerul Muncii ar fi primit deja un răspuns oficial din partea Comisiei Europene.

„Nu înţeleg de ce e nevoie să meargă la Bruxelles pentru subiectul acesta, pentru că, înainte de a pleca din minister, am transmis un mesaj scris, clar şi coerent Comisiei Europene, întrebând dacă, în legătură cu veniturile, cu salariile demnitarilor, putem să facem o îngheţare. Comisia Europeană deja a răspuns, aşa că domnul Pîslaru nu e nevoie să meargă la Bruxelles pentru a afla un lucru sau altul. Poate să consulte email-ul ministerului, email-ul cabinetului, să vadă acolo răspunsul Comisiei, care a venit după plecarea mea din minister şi acolo o să găsească soluţia la nelămuririle pe care le are”, a afirmat Florin Manole.

Fostul ministru al Muncii a explicat că răspunsul transmis de Comisia Europeană conține trei elemente esențiale referitoare la grilele salariale și la impactul acestora asupra bugetului.

„Comisia Europeană spune câteva lucruri: Unu, că recomandă să fie păstrate grilele din evaluarea Băncii Mondiale şi cu ierarhizarea specifică a funcţiilor. Punctul numărul doi, Comisia spune că pentru aceste grile impactul bugetar nu este mare, deci nu este o problemă tehnică. Şi punctul numărul trei şi cel mai important este că ni se spune că decizia statului, respectiv statului român în cazul acesta, este liberă, deci că nu e nevoie să mergi la Bruxelles ca să mai pui întrebări suplimentare faţă de răspunsul pe care l-ai primit deja de la Comisie”, a declarat Florin Manole.

Întrebat dacă România poate decide fără acordul Comisiei Europene o eventuală înghețare a salariilor demnitarilor, acesta a răspuns:

„CE spune că este decizia noastră și nu este obligativitatea adusă de Comisie în legătură cu această anexă”.

Referindu-se la disputa publică pe această temă, social-democratul a cerut prezentarea documentelor oficiale și evitarea speculațiilor politice.

„Cred că dacă este nevoie, domnul Pîslaru va putea prezenta acest mail cu tot ce conține el și cel pe care l-am trimis eu. E un concurs de populism care ar trebui oprit și lămurit cu înscrisuri oficiale și clare”, a mai afirmat fostul ministru.

Diferențe între proiectele de salarizare și posibile amendamente pentru educație și sănătate

Florin Manole a susținut că proiectul aflat în prezent în dezbatere publică diferă de varianta elaborată în perioada mandatului său, modificările fiind rezultatul unor decizii politice adoptate ulterior în minister.

„Sunt niște diferențe între proiectul lăsat de noi și cel care a ajuns în dezbatere publică. Aceste diferențe au fost o decizie politică luată în minister”, a declarat acesta.

Fostul ministru consideră că procesul de consultare trebuie continuat pentru a permite corectarea prevederilor contestate de sindicate și de diferite categorii profesionale.

„În perioada următoare, așa cum s-a început, trebuie să se continue cu dezbaterile tehnice, cu preluarea oricăror amendamente care să vină apoi cu o decizie politică de grup”, a spus Florin Manole.

Întrebat dacă PSD pregătește amendamente la proiect, acesta a precizat:

„Sunt subiecte pe care avem opinii similare cu anumite sindicate care s-au exprimat deja, de exemplu sănătate și educație”.

De asemenea, fostul ministru a subliniat că obiectivul principal trebuie să rămână menținerea nivelului veniturilor actuale.

„Evident că proiectul se va îmbunătăți pe parcurs. Trebuie luate orice măsuri care să ducă la îndeplinirea acelui punct din acord care spune protecție salarială, adică niciun venit să nu scadă. Acest obiectiv rămâne unul foarte important”, a adăugat Florin Manole.

Declarațiile apar după ce ministrul interimar Dragoș Pîslaru a anunțat că va discuta la Bruxelles posibilitatea înghețării sau eșalonării până în 2031 a creșterilor salariale pentru demnitari, în contextul renegocierii unor angajamente din PNRR.

Potrivit documentelor aflate în dezbatere publică, varianta prezentată de Dragoș Pîslaru conține modificări ale coeficienților pentru anumite funcții de demnitate publică față de proiectul elaborat în mandatul lui Florin Manole. În cazul senatorilor și deputaților, coeficientul a fost majorat de la 5,44 la 6,00, în timp ce valoarea de referință a fost redusă de la 4.300 de lei la 4.100 lei. Chiar și în aceste condiții, remunerația rezultată ar fi mai mare cu aproximativ 1.000 de lei.

Florin Manole îl contrazice pe Pîslaru în disputa privind sporul de dirigenție

Un alt punct de conflict între cei doi foști și actuali responsabili ai Ministerului Muncii privește sporul de dirigenție acordat cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.

Florin Manole a respins afirmațiile potrivit cărora acest spor nu s-ar fi regăsit în proiectul preluat de Dragoș Pîslaru la plecarea PSD de la guvernare.

„Am văzut în zilele trecute o declaraţie făcută de domnul Pîslaru, referitoare la aşa-zisul spor de dirigenţie, un subiect extrem de important pentru sistemul de educaţie preuniversitar, pentru că este vorba despre zeci de mii de diriginţi din această ţară care, în completarea veniturilor lor salariale, beneficiază de acest drept. Domnul Pîslaru se referea la sporul de dirigenţie ca la ceva ce trebuie reparat şi adăugat, pentru că lipsea din proiectul pe care l-a primit la plecarea Partidului Social Democrat din guvern. Lucrul ăsta este fals şi motivul acestei declaraţii este de a restabili adevărul, şi anume, sporul de dirigenţie s-a aflat între propunerile noastre pentru a se acorda şi în următoarea lege a salarizării”, a spus Florin Manole la Parlament.

Fostul ministru a susținut că a apărat menținerea acestui drept inclusiv în cadrul negocierilor tehnice dintre partide, invocând impactul social asupra profesorilor.

„La acea discuţie, domnul Pîslaru nu a fost de acord, aşa cum n-a fost de acord nici cu sporul de doctorat, chestiune pe care chiar a exprimat-o public în urmă cu câteva zile. N-a fost de acord, pentru a se răzgândi, după câteva zile, în cursul negocierilor cu sindicatele din educaţie. E foarte bine că a revenit la idei mai bune, e foarte bine că a ajuns la concluzia la care eram şi noi cu două, trei săptămâni în urmă, dar ar trebui să admită şi să o facă onest şi clar că sporul de dirigenţie era în proiectul pe care l-am lăsat, pentru că era un spor important pentru cadrele didactice şi să nu facă un concurs de populism, să nu încerce să facă promisiuni electorale, pentru că scopul consensului nostru nu era să avem un concurs de amendamente, ci să păstrăm o coerenţă şi o decenţă în discursul public, referitor la acest proiect”, a subliniat fostul ministru al Muncii.

Acesta a insistat că atât sporul de dirigenție, cât și sporul de doctorat existau deja în forma proiectului transmisă succesorilor săi.

„Nu, sporul de doctorat era la fel ca şi sporul de dirigenţie în proiectul pe care îl am lăsat”, a completat Florin Manole.

Referindu-se la alte beneficii salariale din sistemul public, social-democratul a explicat că o parte dintre sporuri urmează să fie integrate în salariul de bază.

„Sunt multe sporuri care dispar şi multe beneficii care sunt integrate în baza salarială, astfel încât venitul angajatului să nu scadă”, a afirmat acesta.

Totodată, Manole a arătat că situația sporului de dirigenție rămâne una distinctă prin numărul mare de profesori afectați.

„Diferenţa semnificativă până la acest moment, vedem cum vor evolua negocierile şi discuţiile, era referitoare la dirigenţie, pentru că sunt zeci de mii de profesori din această ţară, din sistemul preuniversitar care are cel mai mult nevoie de sprijin, care beneficiau de acest spor şi care trebuie să beneficieze în continuare de acest suport financiar”, a declarat fostul ministru.

Florin Manole pune întârzierea jalonului din PNRR în sarcina deciziilor luate înaintea intrării PSD la guvernare

Florin Manole a respins și criticile privind calendarul întârziat al legii salarizării, susținând că amânarea jalonului din PNRR a fost decisă anterior și nu poate fi imputată PSD.

„Dacă vă uitaţi în istoricul declaraţiilor pe acest subiect, o să-l vedeţi, de exemplu, pe domnul Boloş, ministrul PNL, partid în care înţeleg că s-a înscris şi domnul Pîslaru, care spune cum acest jalon este amânat pentru ultima cerere de plată. Acesta este un lucru care s-a făcut la nivelul deciziei MIPE, atunci, plus premier, de atunci, şi este o decizie care, la fel ca toate deciziile statului român, luate la un moment sau altul, trebuie respectate. Nici eu nu sunt foarte fericit cu nişte lucruri din PNRR, din 2021, dar a fost o decizie a statului român de atunci, pe care, apropo, cine şi-o asumă? Evident că n-ar trebui să şi-o asume PSD, pentru că nu PSD a scris PNRR şi nu PSD l-a trecut cum l-a trecut guvernul de atunci, dar ok, am înţeles, trebuie să îndeplinim nişte obiective şi facem tot posibilul”, a declarat Florin Manole.

Acesta a susținut că eventualele explicații privind stabilirea calendarului trebuie căutate la nivelul celor care au gestionat inițial dosarul.

„Aşadar, dacă are orice problemă referitoare la calendarul acestui proiect, domnul Pîslaru poate să-l sune pe domnul Boloş, să-l întrebe cum s-a ajuns la aceste decizii şi de ce domnul Boloş a propus şi a implementat această amânare în ultima cerere de plată”, a afirmat social-democratul.

Replica vine după ce Dragoș Pîslaru a declarat că proiectul legii salarizării a fost preluat într-o formă care necesită corecții și consultări suplimentare cu sindicatele și familiile ocupaționale. Ministrul interimar a susținut că unele grile și prevederi trebuie reanalizate pentru ca reforma să poată fi finalizată în termenii asumați prin PNRR.