Florin Manole apără noua lege a salarizării pentru bugetari. Fostul ministru spune că veniturile nu vor scădea: Sunt două situații

Fostul ministru al Muncii, Florin Manole, a oferit explicații privind noua lege a salarizării, susținând că veniturile bugetarilor nu vor scădea în urma reformei și că scopul principal este simplificarea sistemului de plată din sectorul public.

Florin Manole explică noua lege a salarizării pentru bugetari

Acesta a precizat că mai multe sporuri vor fi integrate în salariul de bază al angajaților, fără ca venitul total să fie redus. Potrivit explicațiilor oferite de Florin Manole, principiul aplicat este similar cu cel utilizat în cazul recalculării pensiilor, unde veniturile nu au fost diminuate, ci fie au crescut, fie au fost menținute la nivelul anterior, urmând să fie ajustate în timp.

El a susținut că, în esență, veniturile nu vor scădea, cu excepția sporurilor considerate nepermanente, cum ar fi sporul de PNRR, care nu va mai fi inclus după finalizarea programului. Totodată, fostul ministru a subliniat că aceste modificări nu țin de reducerea salariilor, ci de restructurarea modului în care sunt calculate veniturile.

„Pe sistemul deja implementat prin legea pensiilor în vigoare, atunci când, în urma recalculării, unii pensionari au câștigat sume importante, iar alții au constatat creșteri mai mari decât ar fi fost inițial estimate, pensiile nu au fost reduse, ci au rămas înghețate la nivelul stabilit anterior, până când vor fi recuperate prin ajustările ulterioare”, a declarat fostul ministru, conform Europa FM.

Fostul ministru a menționat că există două situații distincte în procesul de reformă

Florin Manole a menționat că există două situații distincte în procesul de reformă. În primul caz, salariile de bază pot crește prin integrarea unor sporuri, însă venitul final rămâne neschimbat sau înghețat, tocmai pentru a evita pierderi pentru angajați. În al doilea caz, unele sporuri sunt reduse procentual, dar sunt aplicate la baze de calcul mai mari, ceea ce menține rezultatul final la un nivel comparabil cu cel anterior.

„Sunt două situații. În prima, veți vedea salarii majorate în bază, dar care, la final, nu conduc la un venit total mai mare, uneori rămânând chiar înghețat, deoarece integrarea unor sporuri în salariul de bază a fost făcută astfel încât veniturile să nu scadă.

Pe de altă parte, există sporuri care au fost reduse de la 85% la 50%, de exemplu în sănătate, însă această reducere este doar aparentă. Dacă înainte procentul de 85% se aplica la o bază de 2.080 de lei, noul procent de 50% se aplică la o valoare de referință de 4.100 de lei, ceea ce în practică schimbă semnificativ rezultatul final”, a mai spus fostul ministru.

În ceea ce privește impozitarea, fostul ministru a explicat că, odată ce sporurile sunt incluse în salariul de bază, acestea intră sub același regim fiscal ca restul veniturilor salariale.

„În momentul în care devin parte din salariul de bază, acestea se supun regimului juridic și fiscal al acestuia”, a declarat acesta.

El a mai arătat că sistemul actual include aproximativ 150 de tipuri de sporuri, iar reforma urmărește reducerea acestora și integrarea lor în salariul de bază, astfel încât calculul veniturilor să fie mai simplu și mai uniform. În exemplul oferit, un angajat din învățământul preșcolar ar avea un venit total de aproximativ 6.000 de lei, compus din mai multe elemente, iar după reformă suma finală ar trebui să rămână neschimbată, chiar dacă structura veniturilor se modifică.

„Ideea este următoarea: fără a intra în toate detaliile tehnice, dintr-un total de aproximativ 150 de sporuri, obiectivul reformei este simplificarea sistemului. Calculul s-a făcut astfel încât venitul final să nu fie afectat. De exemplu, un angajat din învățământul preșcolar are un venit de aproximativ 6.000 de lei, compus din mai multe elemente. În esență, reforma urmărește reducerea numărului de sporuri și integrarea lor în salariul de bază, astfel încât venitul total al angajatului să rămână neschimbat, chiar și după reorganizarea sistemului de plată”, a conchis acesta.

Declarațiile pot fi urmărite aici.