Marius Budăi, reacție după analiza BNR: „Fanii domnului Bolojan numesc asta „stabilitate”. Românii îi spun altfel, îi spun sărăcie”

Marius Budăi, critici la adresa politicilor de austeritate

Marius Budăi afirmă că datele economice confirmă ceea ce românii resimt deja în viața de zi cu zi, respectiv creșterea prețurilor și scăderea nivelului de trai.

„BNR confirmă oficial ceea ce cetățenii români știu deja de la raft: politicele de austeritate (era să spun “reforme”) ale domnului Bolojan scumpesc tot și stabilizează nimic!”, a transmis acesta.

Fostul ministru susține că efectele acestor politici sunt vizibile în mai multe zone ale economiei.

„Dacă succesul înseamnă inflație în creștere – succes! Dacă înseamnă venituri în scădere – succes! Dacă înseamnă producție industrială prăbușită, locuri de muncă pierdute, dobânzi în creștere și putere de cumpărare evaporată – succes răsunător!”, a mai spus Budăi.

Reguli la bloc 2026. Este obligatoriu pentru românii care locuiesc la ultimul etaj. Amenzile pot ajunge până la 10.000 de lei

CUTIA NEAGRĂ Lista oamenilor lui Ilie Bolojan care primesc salarii uriașe de la stat

Referire directă la analiza BNR

Declarațiile vin în contextul publicării celei mai recente analize de politică monetară realizate de BNR, document care include prognoze și evaluări privind evoluția economiei.

„Banca Națională a României a publicat cea mai recentă analiză privind politica monetară. Este un document serios, scris în limbaj tehnic, plin de cifre și prognoze. Și totuși, dacă îl citești cu atenție, mesajul este surprinzător de simplu: lucrurile merg prost și vor merge și mai prost până la sfârșitul anului”, a afirmat acesta.

Marius Budăi susține că efectele politicilor economice sunt resimțite direct de populație și mediul de afaceri.

„Fanii domnului Bolojan numesc asta „stabilitate”. Românii îi spun altfel, îi spun sărăcie.”

Acesta afirmă că partidul din care face parte a avertizat în repetate rânduri asupra acestor riscuri.

„PSD a avertizat în repetate rânduri că austeritatea aplicată cu ochii închiși și urechile astupate va lovi direct în economia reală și în viețile românilor. Răspunsul a fost liniște.”

Referiri la recesiune și agricultură

În mesajul său, fostul ministru face trimitere și la evoluții economice recente, pe care le consideră semne ale unei deteriorări generale.

„Între timp, România a intrat în recesiune, o treime din terenurile agricole riscă să rămână necultivate, iar prețurile la carburanți au luat-o înainte fără ca domnul Bolojan să observe sau să-i pese.”

De asemenea, Budăi insistă că evaluările nu aparțin exclusiv opoziției.

„De data aceasta nu o spune PSD. O spune BNR.”

În final, Marius Budăi afirmă că actualul model economic trebuie schimbat.

„Stabilitatea reală nu înseamnă să privești o economie în cădere și să declari că totul este sub control. Înseamnă să oprești căderea. Acest model de guvernare a eșuat. Cifrele o confirmă. Românii o simt. Și BNR o scrie oficial, cu toate graficele la locul lor.”

„Este timpul unei schimbări reale! Iresponsabil ar fi orice altceva!”, a conchis acesta.

BNR menține dobânzile la nivelurile actuale

În cea de-a treia ședință de politică monetară din 2026, BNR a decis să nu modifice principalele instrumente de politică monetară.

Astfel:

-dobânda-cheie rămâne la 6,5% pe an
-dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) este menținută la 7,5%
-dobânda la facilitatea de depozit rămâne la 5,5%

De asemenea, banca centrală a decis păstrarea nivelurilor actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Inflația ar putea crește peste estimări

Potrivit BNR, evoluția inflației ar putea fi mai nefavorabilă decât se anticipa anterior, cel puțin în prima parte a anului.

„rata anuală a inflaţiei va creşte în intervalul martie-iunie 2026 la valori mai ridicate decât cele previzionate anterior, în principal ca urmare a influenţelor anticipate să decurgă din scumpirea combustibililor, pe fondul măririi considerabile a cotaţiilor petrolului şi gazelor naturale în contextul războiului din Orientul Mijlociu”.

Creșterea prețurilor la energie și carburanți este văzută drept principalul factor care alimentează presiunile inflaționiste.

În acest context, perspectivele privind reducerea dobânzilor în 2026 devin tot mai neclare. Dacă inițial analiștii estimau posibile scăderi în a doua parte a anului, acum aceste scenarii sunt amânate, în unele cazuri, chiar până în 2027.

Persistența tensiunilor geopolitice, în special în zona Iranului și a strâmtorii Ormuz, ar putea menține prețurile la energie la niveluri ridicate, ceea ce ar limita spațiul de relaxare a politicii monetare.

BNR atrage atenția că evoluția inflației va fi influențată și de factori interni, în special în trimestrul al doilea din 2026.

Printre aceștia se numără:

-expirarea plafonării prețurilor la energie electrică
-majorarea TVA și a accizelor

Aceste efecte sunt însă considerate temporare, iar începând cu a doua parte a anului, inflația ar putea intra pe o traiectorie descendentă.

Ajustările bugetare și efectele asupra economiei

Banca centrală subliniază că măsurile de consolidare bugetară începute în 2025 ar putea contribui la reducerea presiunilor inflaționiste.

Prin temperarea cererii din economie, aceste ajustări pot ajuta la stabilizarea anticipațiilor privind inflația și la reducerea deficitului de cont curent.

Totuși, există incertitudini legate de politicile fiscale viitoare și de modul în care vor fi implementate măsurile asumate în relația cu instituțiile europene.

Riscuri majore din exterior

BNR avertizează că evoluțiile externe rămân un factor important de risc pentru economia României.

„Incertitudini şi riscuri mari la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, generează însă războiul din Orientul Mijlociu şi actuala criză energetică globală, prin efectele potenţial exercitate, pe mai multe căi, asupra puterii de cumpărare a consumatorilor, precum şi asupra activităţii şi profiturilor firmelor, inclusiv prin afectarea dinamicii economiilor şi a inflaţiei la nivel european/mondial şi a percepţiei de risc faţă de regiune, cu impact asupra costurilor de finanţare”, se arată în comunicatul BNR.

În acest context, banca centrală subliniază importanța utilizării eficiente a fondurilor europene, în special a celor din PNRR.

Aceste resurse sunt considerate esențiale pentru:

-compensarea efectelor consolidării bugetare
-susținerea reformelor structurale
-sprijinirea tranziției energetice

În același timp, evoluțiile economice vor depinde și de deciziile altor bănci centrale majore, precum BCE și Fed, dar și de politicile adoptate în regiune.