Inflația rămâne ridicată. România ar putea intra într-o zonă de stagflație. Codirlașu: Ratele de dobândă nu au cum să scadă

Inflația rămâne în continuare ridicată

Inflația rămâne în continuare ridicată. Economia României se confruntă cu un episod prelungit de inflație ridicată, iar noile estimări indică faptul că procesul de temperare a prețurilor ar putea fi mai lent decât se anticipa anterior. Evoluțiile recente din piețele energetice și tensiunile geopolitice internaționale alimentează riscul ca inflația să rămână peste praguri ridicate cel puțin până la jumătatea anului 2026.

În acest context, Banca Națională a României a decis menținerea dobânzii-cheie la nivelul de 6,5% pe an, semnalând continuarea unei politici monetare restrictive menite să limiteze creșterea prețurilor.

Menținerea dobânzii de politică monetară influențează direct costul creditelor pentru populație și companii, dar și randamentele economiilor. În practică, această decizie reflectă preocuparea autorităților monetare pentru stabilitatea prețurilor, într-un context în care inflația anuală se menține la niveluri ridicate, de peste 9%.

Economiștii estimează că presiunile inflaționiste ar putea chiar să se intensifice pe termen scurt, în special din cauza evoluției prețurilor la energie și a efectelor indirecte ale conflictelor geopolitice asupra lanțurilor de aprovizionare.

Republica Moldova intensifică lupta cu hoții de lemne. Noi măsuri pentru zonele forestiere vulnerabile

Stocurile globale de petrol se epuizează rapid. Avertismentul AEI. Stocurile ar putea acoperi doar câteva săptămâni de consum

Risc de stagflație în România

Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă vine din partea mediului de analiză financiară. Adrian Codirlașu avertizează că România ar putea intra într-o zonă de stagflație — un scenariu economic dificil în care creșterea economică este slabă sau negativă, în timp ce inflația rămâne ridicată.

Acest tip de dezechilibru economic limitează eficiența politicilor monetare, deoarece măsurile de combatere a inflației pot frâna și mai mult activitatea economică.

„Suntem într-o perioadă cu inflație care va crește. Și poate, dacă avem noroc, undeva în septembrie ne întoarcem înapoi sub 10% când dispare efectul creșterii TVA. În acest context, ratele de dobândă nu au cum să scadă, ci dimpotrivă, dacă ar fi să fie vreo mișcare în viitor, va fi de creștere. Din păcate, situația în care este economia românească e una de stagflație, adică economia care stă sau chiar scade ușor cu o inflație mare”.

Instabilitatea geopolitică amplifică riscurile financiare

La nivelul sectorului bancar, specialiștii atrag atenția asupra volatilității crescute generate de contextul internațional. Mihaela Lupu subliniază că instabilitatea geopolitică produce perturbări semnificative în lanțurile de aprovizionare și crește riscurile financiare globale, cu impact direct asupra economiilor emergente.

„Toată instabilitatea geopolitică, duce la volatilități mari şi riscuri mai degrabă financiare. Sunt ruperi foarte mari de lanţuri poate mai mult decât în orice perioade anterioare”.

Creșterea prețurilor la energie rămâne unul dintre principalii factori de presiune, iar piețele reacționează rapid la orice escaladare a conflictelor internaționale.

Presiuni asupra petrolului și materiilor prime

Îngrijorările nu se limitează la România sau Europa de Est. La nivel internațional, lideri ai industriei financiare avertizează asupra riscurilor sistemice.

Directorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a atras atenția că escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu ar putea genera șocuri majore pe piețele de petrol și materii prime.

Astfel de șocuri se transmit rapid în economie prin creșterea costurilor de producție și, implicit, prin accelerarea inflației la nivel global.

Perspectivele economice indică o perioadă prelungită de incertitudine, în care inflația ridicată coexistă cu o creștere economică modestă. În acest context, politicile monetare restrictive par să rămână în vigoare mai mult timp decât se anticipa inițial.

Toate industriile din România sunt afectate

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a transmis că impactul scumpirii carburanților este generalizat, afectând „absolut toate industriile”.

În opinia oficialului, efectele reale ale creșterii prețurilor nu sunt încă pe deplin vizibile, deoarece acestea se transmit progresiv în economie, prin lanțurile de producție și distribuție.

El a subliniat că actualele estimări privind inflația au devenit depășite, având în vedere evoluțiile recente din piața energiei și intensificarea conflictului geopolitic.

„Eu cred că absolut toate și, iarăși, efectele cuantificate le vom vedea puțin mai târziu, pentru că toată această scumpire pe lanț se va regăsi într-o inflație pe care o vom cuantifica peste câteva săptămâni sau luni”, a spus Darău.

„Știți că, până să înceapă acest război, mai degrabă erau optimiste estimările, inclusiv cele ale BNR, să ne ducem undeva în banda de 4-5% pentru finalul anului. Este clar că anul acesta va arăta puțin altfel proiecția de final, în funcție de ce se întâmplă în aceste luni. Nu pot, decât să sper, ca ministru al Economiei, că se va stabiliza situația foarte repede. Dar e o speranță, nu depinde de noi”, a mai spus ministrul Darău.

Evoluții macroeconomice și inflație în România

Indicatori de activitate economică (tendințe T1 2026)