BNR menține neschimbată rata dobânzii de politică monetară
Ședință BNR marți, 7 Aprilie. Banca Națională a României (BNR) a decis să păstreze neschimbată rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50%, într-o ședință marcată de incertitudini economice și geopolitice semnificative. Decizia vine în linie cu estimările analiștilor și reflectă o strategie de prudență monetară într-un context în care inflația rămâne ridicată.
În acest cadru, banca centrală urmărește să evite șocuri suplimentare asupra economiei, în special în contextul volatilității externe și al evoluțiilor recente din piețele energetice.
”Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 7 aprilie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an. Totodată, s-a decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse”, arată BNR.
Inflația, printre principalele puncte de tensiune economică
Inflația rămâne unul dintre principalele puncte de tensiune economică, menținându-se la niveluri ridicate în ultimele luni. Creșterea prețurilor la energie și combustibili continuă să influențeze direct dinamica prețurilor de consum.
Analiștii din piață, inclusiv cei din zona bancară, avertizează că șocurile externe — precum fluctuațiile petrolului și tensiunile geopolitice — pot alimenta în continuare inflația, cu efecte de runda a doua asupra economiei interne.
Guvernatorul Mugur Isărescu a transmis recent că politica monetară trebuie să rămână fermă pentru a ancora așteptările inflaționiste și pentru a proteja stabilitatea financiară.

Evoluția prețurilor la energie rămâne un factor critic
O creștere a costurilor combustibililor are efect direct asupra inflației generale, dar și efecte indirecte prin lanțurile de producție și transport.
Pe lângă inflație, economia României se confruntă cu o creștere modestă și semnale de încetinire în anumite sectoare. Indicatorii de sentiment economic sugerează o posibilă stagnare sau contracție temporară.
Economiștii avertizează că riscurile de recesiune tehnică nu pot fi excluse, în special dacă cererea internă rămâne slabă și condițiile externe se deteriorează.
În același timp, consolidarea fiscală și reducerea deficitului bugetar rămân factori esențiali pentru stabilitatea macroeconomică.
”BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu, în condiții de păstrare a stabilității financiare.
Minuta deliberărilor privind adoptarea deciziei de politică monetară în cadrul ședinței de astăzi va fi publicată pe website-ul BNR în data de 22 aprilie 2026, la ora 15:00.
Următoarea ședință a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 15 mai 2026”, mai arată BNR.
Evoluții macroeconomice România (decembrie 2025 – februarie 2026)
| Indicator | Decembrie 2025 | Februarie 2026 | Evoluție | Interpretare economică |
|---|---|---|---|---|
| Inflație anuală (IPC) | 9,69% | 9,31% | ↓ ușoară scădere | Dezinflație lentă, influențată de energie |
| CORE2 ajustat | 8,5% | 8,3% | ↓ ușoară scădere | Slăbirea cererii + efecte de bază |
| Inflație IAPC (UE) | 8,6% | 8,3% | ↓ scădere | Convergență lentă cu media UE |
| Inflație medie anuală IPC | 7,3% | 8,1% | ↑ creștere | Persistență inflație structurală |
| Inflație medie IAPC | 6,8% | 7,3% | ↑ creștere | Presiuni cumulate pe termen lung |
| PIB trimestrial (QoQ) | -0,1% (T3 2025) | -1,9% (T4 2025) | ↓ contracție accentuată | Posibil deficit de cerere agregată |
| PIB anual (YoY) | 1,7% (T3 2025) | 0,2% (T4 2025) | ↓ încetinire severă | Încetinire economică puternică |
| Export net | negativ mai redus | mai puțin negativ | ↑ îmbunătățire | Comerț extern relativ mai echilibrat |
| Deficit comercial | contracție moderată | contracție mai mare | ↑ îmbunătățire | Ajustare externă favorabilă |
| Piața muncii (șomaj BIM) | 6,2% (T4 2025) | ușor mai scăzut | ↓ ușoară ameliorare | Piață muncii încă tensionată |
| Salarii nominale | creștere | încetinire | ↓ decelerare | Pierdere de dinamism salarial |
| Credit privat | 6,2% | 6,8% | ↑ accelerare | Reluare creștere creditare |
| Pondere credit în lei | 68,2% | 67,8% | ↓ scădere | Ușoară euroizare a creditului |
| Curs EUR/RON | stabil | ușoară creștere | ↑ depreciere moderată | Presiune regională controlată |
| Randamente titluri de stat | în scădere | creștere în martie | volatilitate ↑ | Creștere risc perceput |

