EXCLUSIV. Sume uriașe de la ONU și UNICEF, deturnate prin ONG-uri. Se certau pe banii furați de la copii bolnavi

Neregulile financiare majore din sectorul organizațiilor neguvernamentale au fost aduse în prim-plan în cadrul celei mai recente ediții a emisiunii Picătura de business, difuzată, joi, pe capital.ro, evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România.

Podcastul, realizat de Radu Preda și difuzat pe capital.ro, evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România, a avut-o ca invitată pe avocata Claudia Postelnicescu. Aceasta a prezentat mecanismele prin care sume importante de bani, destinate inițial unor cauze umanitare sau proiecte sociale, ajung să fie folosite în cu totul alte scopuri de către unii fondatori.

Sute de mii de euro destinate copiilor bolnavi, intrate în buzunare private

În cadrul discuției, specialista în drept a oferit un exemplu concret din propria activitate profesională, explicând cum fonduri considerabile oferite de organisme internaționale de prestigiu au fost deturnate fără ca proiectele asumate să fie vreodată realizate pentru beneficiarii reali.

„Eu personal, ca avocat, am avut client cu ONG, care a obținut sume enorme, vorbesc de peste 100.000 de euro. De la UNICEF, de la ONU. Să facă proiecte pentru copilașii bolnavi de cancer, pentru copilașii care n-au computere pe la țară, prin mediul rural, pe care nu le-au făcut.

Și au venit la mine pentru că se certau între ei pe banii furați de la finanțatori. Dar banii erau furați, că ei n-au făcut nimic. Și am zis, bun, dar sponsori ăștia care v-au dat finanțatorii, nu au verificat că voi de fapt n-ați implementat.

Mi-au spus că au implementat, au cumpărat vreo 400 de computere care sunt într-un depozit, dar n-au ajuns la beneficiar, la copiii pentru care s-au dat bani. Și mi s-a părut absolut halucinant și vorbim de 100.000 de euro care au intrat în buzunarele celor 2-3 fondatori”, a afirmat Claudia Postelnicescu.

Fenomenul deturnării fondurilor europene este generalizat în statele membre

Problema lipsei de control și a utilizării incorecte a banilor nu este una izolată și nu se limitează doar la granițele României. Conform avocatei, la nivelul întregii Uniuni Europene există breșe majore în sistemele de verificare, ceea ce permite multor entități să deruleze afaceri necurate extrem de profitabile din punct de vedere financiar.

„Situația asta este omnigeneralizată în toate statele membre. Adică s-au furat bani europeni cu tona, ca să se facă grădini, să se facă școli, să se facă tot felul de proiecte.

S-au dat acești bani și n-a verificat nimeni că nu există transparența asta, adică țările membre la rândul lor nu au mecanisme.

Apropo de mecanismul pe care l-am avea prin această modificare, da, automat registrul ăsta îl trimiți și către Comisia Europeană, către fondul norvegian, către fondul Danemarcei, către fondurile olandeze, către USA.

Cine mai dă bani pe aici? Dom’le, uite! Așa s-au folosit banii voștri. Altfel, noi sponsorizăm, nu știm exact ce sponsorizăm”, a mai afirmat invitata lui Radu Preda.

Cum poate ajuta transparența publică anchetele de corupție

Introducerea unor mecanisme stricte de raportare și publicarea datelor financiare ar putea schimba radical modul în care funcționează sectorul neguvernamental.

O mai mare deschidere ar oferi sprijin direct instituțiilor statului în depistarea rețelelor de spălare de bani sau a schemelor de fraudare, oferind acces rapid la conexiunile dintre diverse persoane suspecte.

„Cei care au intenții maligne, să zic așa, nu plătesc în contul tău sau al meu milionul de euro. Sunt alte metode și e foarte greu și de aflat.

Și atunci, dacă ai aceste informații publice, când se desfășoară o anchetă penală, de exemplu, pe corupție, pe fraudare, pe așa mai departe. Le e mai ușor și organelor de cercetare penală să ia urma banilor.

Pentru că apare acolo X-ulică. Păi cu cine e conectat X? Și ajungi mai ușor. Adică cred că facilitează și lupta anticorupție, din punctul meu de vedere”, a concluzionat avocata.