EXCLUSIV. Proiectul privind transparența ONG-urilor, criticat dur: Este o lege făcută în dușmănie

Dezbaterea privind transparența organizațiilor neguvernamentale (ONG) din România a reintrat în atenția publicului, generând controverse aprinse în spațiul politic și social în ultimele zile. Proiectul de lege ar putea să nu treacă, a avertizat o specialistă în drept.

Subiectul a fost analizat în cadrul podcastului Picătura de business, difuzată pe capital.ro, evz.ro și pe canalul de YouTube Hai România. Realizatorul Radu Preda a discutat cu avocata Claudia Postelnicescu despre noul proiect de lege, context în care specialista în drept a identificat numeroase probleme de redactare și constituționalitate în textul propus.

Riscul ca actul normativ să fie respins

Din perspectiva juridică, actuala formă a inițiativei legislative prezintă vulnerabilități majore care ar putea duce la respingerea sa în Parlament sau la Curtea Constituțională. Principala problemă este legată de nerespectarea standardelor privind protecția datelor cu caracter personal.

„Acest proiect de lege comportă niște critici și cred că sunt vizibile și ar trebuit să pice în forma actuală în Cameră. Pentru că sunt problemele legate de protecția datelor private, GDPR, chiar și pentru donatorii care donează mai mult de 5.000 de lei. Nu este ok să le dai numele public. Adică trebuie să-i protejezi pe oameni și avem legislații și ar ajunge la CCR”, a afirmat invitata podcastului.

Legislație realizată fără obiective clare

O altă critică adusă proiectului se referă la lipsa unei strategii comparative și a unui scop bine definit. Claudia Postelnicescu a explicat că, în loc să se axeze pe eficiență și pe un outcome clar, textul pare să fie rezultatul unor tensiuni de moment.

„Se pierde timp pe traseu, ar fi bine să fie amendată treaba asta și pe acest tip de legislație, ce am văzut că se face în alte țări, că m-am uitat, ca să văd comparativ ce au făcut alții prin alte țări. Își stabilesc foarte clar care este obiectivul acestei modificări. Da, ce vrem să obținem prin modificarea asta?

Pe ce niveluri și cum, care-i scopul, pe cine targetăm și de ce, și ce vrem să obținem, care este outcome-ul? Și atunci, dacă stabilești foarte clar aceste trei aspecte, ți-e mai ușor să ai și un text de lege bun. Aici apare un text de lege făcut așa, pe dușmănie, cumva”, a mai explicat avocata.

Capcana aplicării generale a legii

Claudia Postelnicescu este de părere că acest proiect de lege a fost scris cu răutate, cu țintă directă. Ea avertizează însă că normele juridice au caracter general și vor afecta toate entitățile din sectorul asociativ, nu doar pe cele vizate inițial de inițiatori.

„E cumva făcut: hai să vă arătăm noi vouă. Și asta nu e ok, pentru că se va aplica textul de lege tuturor și celor cărora vrei tu acum să le dai în cap, dar și alor tăi. Îndrept cu o aplicare generală, adică tuturor. Și atunci trebuie să gândești să fie echilibrat.”

Sancțiuni disproporționate aplicate asociațiilor

Modul în care sunt formulate pedepsele pentru nerespectarea termenelor administrative reprezintă un alt punct slab identificat în timpul emisiunii. Realizatorul Radu Preda a spus că există o problemă cu repercusiunile ce vizează ONG-urile. „Sancțiunile sunt disproporționat de mari, poate, față de neregulile pe care le sancționează.”

Avocata a confirmat această abordare dezechilibrată, arătând că desființarea unei organizații nu se poate face automat, prin efectul legii, fără intervenția unei instanțe de judecată.

„Sancțiunea, da, cu desființarea de iure, iarăși nu e regulă. Având în vedere că înființarea unui ONG trebuie să treacă obligatoriu printr-o instanță. Neapărat și desființarea trebuie să treacă printr-o instanță. Nu poți să decizi tu prin lege că dacă ăia n-au depus raportul până pe 31 decembrie, gata, pe 1 ianuarie tu începi, cum sunt și diligenții, tu începi procedura de desființare. Nu merge așa.

Trebuie să se uită un judecător, pentru că poate eu îmi fac un ONG mâine și la câți adversari am eu și poate și tu și many dintre noi, dacă spunem niște lucruri care nu-s comode, mă trezesc cu o serie de sesizări. Doar că nu fac niște lucruri ilicite, că sunt sponsorizată de Rusia, că sunt sponsorizată de Canada, sunt sponsorizată de extratereștri.”

Rolul fundamental al unui judecător în deciziile finale

Decizia obiectivă nu poate să fie luată decât de un judecător a atras atenția invitata lui Radu Preda. Pentru a evita abuzurile și avalanșa de sesizări nefondate, este absolut necesară filtrarea fiecărui caz în parte de către un magistrat.

„Se acumulează sesizările, ok, te desființăm că, uite, avem un snop aici. Nu. Un judecător care știe carte trebuie să se uite, dom’le, cine minte în situația asta? Unde este problema? Nu putem să facem pe genunchi legislație, pentru că după aceea tot noi ne confruntăm cu probleme. Dacă se stabilește obiectivul, de ce vrem această lege? Adică să fie clar de ce o vrem. Adică ce s-a constatat în practică că nu avem și ar trebui să avem?”