Nicușor Dan: Publicarea donatorilor ONG-urilor ar putea descuraja sprijinul cetățenilor. Cere consultarea societății civile

Președintele Nicușor Dan a declarat, joi, că obligarea organizațiilor neguvernamentale de a face publice numele donatorilor ar putea reduce implicarea și sprijinul din partea cetățenilor. Acesta a subliniat necesitatea consultării societății civile în cadrul dezbaterilor din Parlament, apreciind că unele dintre prevederi sunt „disproporționate”.

Nicușor Dan respinge publicarea donatorilor ONG-urilor: „Ar descuraja implicarea cetățenilor”

Nicușor Dan a propus ca, în cadrul dezbaterilor din Camera decizională, să fie invitate organizații reprezentative ale societății civile, subliniind necesitatea unei consultări mai largi pe acest subiect.

Șeful statului a precizat că transparența ONG-urilor în relația cu statul este deja asigurată într-o măsură semnificativă și consideră că acest nivel este, în general, suficient.

În opinia sa, introducerea unei sinteze a donațiilor importante în rapoartele anuale ar reprezenta un plus de transparență. În același timp, președintele s-a exprimat împotriva obligativității de a face publice identitatea donatorilor.

„Obligația de a face publice numele donatorilor ar fi o măsură care ar inhiba sprijinul ONG-urilor de către cetățeni”, a afirmat Nicușor Dan.

„Atât această prevedere, cât și cea care prevede dizolvarea de drept a ONG-urilor pentru nedepunerea unor declarații sunt măsuri disproporționate față de o categorie socioprofesională și, prin aceasta, o nouă sursă de tensiune în societatea noastră”, a conchis șeful statului.

Nicușor Dan atacă la CCR legea privind cotele de intervenție pentru urșii bruni

Președintele Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu legea care stabilește noile cote de intervenție și prevenție pentru populația de urs brun, susținând că aceasta ar putea încălca atât prevederile constituționale, cât și reglementările europene privind protecția speciilor sălbatice.

Șeful statului a criticat în mod special prevederile care permit extragerea a 859 de exemplare în 2026 în cadrul cotei de prevenție, precum și a încă 110 urși pentru intervenții, urmând ca CCR să dezbată sesizarea pe 24 iunie.

În documentul transmis Curții, acesta argumentează că stabilirea unor cote fixe de prevenție contravine Directivei Habitate a Uniunii Europene, care impune condiții stricte pentru derogările ce permit eliminarea speciilor protejate.

„Nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții (…) nu sunt suficiente”, a argumentat șeful statului în obiecția de neconstituționalitate.

Potrivit sesizării, Directiva europeană prevede că eliminarea exemplarelor poate fi permisă doar în cazuri excepționale și numai după ce se demonstrează că nu există alternative satisfăcătoare.

„Legea criticată inversează logica art. 16 alin. (1) din Directiva Habitate în sensul în care măsura letală este tratată ca instrument principal de management al speciei, iar nu ca ultimă soluție”, a mai spus președintele în sesizare.

Criticile aduse de președintele Nicușor Dan legii privind cotele pentru urșii bruni sunt:

• Lipsa fundamentării științifice: legea nu ar garanta menținerea speciei într-o stare favorabilă de conservare, bazându-se pe estimări generale și nu pe analize riguroase; derogările ar trebui să fie punctuale, nu cote prestabilite.
• Posibila încălcare a separației puterilor în stat: stabilirea prin lege a cotelor de extragere ar reprezenta o atribuție administrativă a executivului, nu a Parlamentului, iar această schimbare ar limita controlul instanțelor.
• Neclarități și lipsa sancțiunilor: unele interdicții nu sunt însoțite de sancțiuni clare, ceea ce le reduce caracterul obligatoriu, iar legea nu prevede un mecanism eficient de monitorizare a respectării cotelor.
• Riscul transformării unei măsuri excepționale într-una permanentă: aplicarea unor cote fixe de recoltare ar contraveni caracterului excepțional prevăzut de normele europene.

În final, șeful statului solicită Curții Constituționale să declare legea neconstituțională în ansamblu.