EXCLUSIV Școala nu mai ține pasul cu lumea în care cresc copiii. Narada lansează #GeneratiaZero și cere rescrierea sistemului educațional

Reprezentanții organizației Narada au lansat pe 7 mai inițiativa #GeneratiaZero, o mișcare națională care își propune să schimbe modul în care este privită educația în România. Campania este construită în jurul ideii că actualul sistem școlar nu mai răspunde realităților sociale, emoționale și profesionale cu care se vor confrunta copiii din Generația Alpha. Reprezentanții Narada au explicat, în răspunsuri oferite în exclusivitate pentru Capital.ro, cum încearcă organizația să măsoare impactul competențelor precum gândirea critică și autoreglarea emoțională și ce rezultate au fost observate deja în cele 50 de școli pilot incluse în program.

#GeneratiaZero pornește de la ideea că școala pregătește copiii pentru o lume care nu mai există

Inițiativa #GeneratiaZero este prezentată de Narada drept o mișcare culturală și civică prin care părinții sunt invitați să recunoască public faptul că sistemul educațional actual, școala nu mai este adaptată lumii în care vor trăi copiii lor. Sub mesajul „Și eu rescriu”, părinții pot semna recensământul public disponibil pe platforma narada.ro/generatia0.

Organizația susține că, după mai bine de trei decenii de reforme considerate insuficiente sau ineficiente, este nevoie de o schimbare de paradigmă în educație, nu doar de ajustări punctuale. Narada afirmă că dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale și transformările pieței muncii pun presiune directă pe sistemele educaționale clasice, care continuă să prioritizeze acumularea de informații, în detrimentul competențelor umane considerate imposibil de automatizat.

Potrivit reprezentanților organizației, competențe precum gândirea critică, reziliența, autoreglarea emoțională și autodisciplina devin esențiale într-o economie dominată de automatizare și incertitudine profesională. În acest context, Narada susține că actuala curriculă tratează tocmai aceste abilități ca pe elemente secundare sau opționale.

„Într-o lume în care nu mai știm cum vor arăta joburile peste 10 sau 15 ani, gândirea critică, reziliența și autoreglarea nu mai sunt aptitudini nice to have. Sunt fundația oricărei vieți adulte care va trebui să trăiască și să gestioneze incertitudinea. Sunt singurele competențe pe care AI-ul nu le va putea automatiza vreodată.

Generația Alpha, copiii născuți după 2010, nu mai are timp să aștepte. Pentru ei, e clar că nu e suficient să ajustăm sistemul. E nevoie să-l rescriem. La Narada o facem deja, în 50 de școli pilot din România. Generația Alpha trăiește deja în lumea pentru care școala nu a fost construită. Prin urmare, #GeneratiaZero nu e o campanie. E un act de responsabilitate civică pentru fiecare adult din România care nu vrea să lase viitorul copiilor pe mâine”, precizează Andra Munteanu, cofondator și președinte Narada.

Campania îi vizează în principal pe copiii din Generația Alpha, născuți după anul 2010, dar și pe părinții cu vârste între 30 și 50 de ani, considerați generația care a traversat tranziția de la lumea analogică la cea digitală și care înțelege direct viteza schimbărilor tehnologice.

Narada susține că schimbarea educației trebuie să pornească din clasă și din comunități diverse

Reprezentanții Narada afirmă că organizația implementează deja programe în 50 de școli pilot din România, selectate din medii sociale și geografice diferite, inclusiv din comunități rurale, urbane și defavorizate. Organizația spune că modelul este construit pentru a putea fi adaptat în orice context educațional.

În răspunsurile oferite pentru Capital.ro, reprezentanții Narada au explicat că toate intervențiile din școli sunt evaluate prin cercetări sociologice și monitorizări realizate în mai multe etape.

„În acest moment, toate intervențiile Narada în școli, toate programele încep cu cercetare în comunități și se termină tot cu cercetare. Mai exact, folosind teste/întrebări sociologice, măsurăm prin focus grup și chestionare nivelul metacompetențelor la momentul T0, apoi măsurăm după implementarea programului și ne reîntoarcem în comunitate după trei și șase luni, să vedem ce s-a păstrat. Obiectivul este să creăm un instrument standardizat de măsurare a impactului, pe care să-l putem pune la dispoziția tuturor școlilor”, precizează reprezentanții Narada în exclusivitate pentru Capital.ro.

Narada susține că sistemele educaționale din Finlanda, Estonia sau Polonia pot reprezenta modele de inspirație pentru introducerea metacompetențelor în programa școlară din România.

„Ne putem inspira din sistemele finlandez, estonian și chiar și polonez, Polonia fiind cea mai recentă țară care a schimbat curricula introducând formarea de metacompetențe la cursuri.

Este vorba despre aceste abilități precum gândirea critică, autoreglarea emoțională și autodisciplina, în încercarea de a relua și a îmbunătăți următoarele comportamente ușor observabile la generațiile actuale de elevi:

Nu recunosc emoțiile, reacționează impulsiv,
Uită sarcinile sau nu le finalizează,
Iau decizii fără să analizeze opțiunile,
Nu aplică strategii pentru a se calma,
Nu termină sarcinile planificate,
Nu analizează avantajele/dezavantajele,
Nu gestionează stresul proactiv,
Nu verifică progresul sau nu cere feedback,
Deciziile sunt arbitrare,
Nu urmărește evoluția emoțională,
Nu respectă termene sau responsabilități multiple,
Nu argumentează/folosește informații nevalidate”, mai spun aceștia pentru Capital.

Organizația afirmă că introducerea acestor competențe în educație devine necesară în contextul în care tot mai multe activități profesionale de bază sunt automatizate de inteligența artificială.

Profesorii din școlile pilot au întâmpinat dificultăți, însă Narada spune că programele au început deja să producă efecte

Reprezentanții Narada admit că implementarea noilor modele educaționale nu a fost lipsită de rezistență și dificultăți, însă susțin că relația construită cu profesorii și sprijinul acordat acestora au permis continuarea proiectelor în toate școlile incluse în program.

„Noi le numim mai degrabă școli epicentru, împrumutând cumva înțelesul cuvântului folosit în cazul cutremurelor. Ne dorim ca de la ele să plece unda de șoc, unda care să propage schimbarea în toate celelalte școli din România. Ne-a fost și nouă teamă că vom întâmpina rezistență și de multe ori s-a și întâmplat.

Însă, am ales școlile tocmai după ce am intervievat foarte mulți profesori și am căutat să mergem acolo unde am găsit deschidere, dar și un mediu și un context cât mai divers: adică ne uităm ca intervențiile să aibă loc atât în urbanul mare, cât și mic, atât în rural, în comunități defavorizate, cât și în comunități unde numărul etnicilor romi să fie considerabil, atât în diferite regiuni ale țării, cât și acolo unde sunt diferențe semnificative din punct de vedere cultural. Pentru că ne dorim ca programele noastre să poată fi ajustate și aplicabile în orice fel de mediu și context la final.”

Reprezentanții organizației afirmă că sprijinul acordat profesorilor include sesiuni de formare, coaching individual și activități de shadowing la clasă, pentru ca implementarea programelor să fie realizată corect și constant.

„Întâmpinăm dificultăți în lucrul cu profesorii, însă în mare măsură ne bazăm pe relația de încredere și împuternicire pe care o construim cu ei. Faptul că îi formăm și apoi le stăm alături în sesiuni de coaching 1 la 1 sau shadowing la clasă ne asigură că implementarea se face în mod corect.

De fiecare dată e foarte greu începutul cu orice grup de profesori, dar pe măsură ce implementează și văd beneficiile atât pentru copii, cât și pe cele de ordin profesional și personal, percepția se schimbă și răspunsul vine atunci când continuă să se înscrie și pentru a implementa alte intervenții. Am început cu 28 de școli acum un an, iar până în prezent niciuna nu s-a retras din program. Din toamnă suntem prezenți în 50 de școli”, spun reprezentanții Narada.

Narada afirmă că primele rezultate concrete au fost observate în programele dedicate autoreglării emoționale și tranziției elevilor către gimnaziu.

„Principala confirmare pe care am primit-o din școlile pilot este că schimbarea reală e posibilă atunci când profesorii sunt nu doar formați, ci și însoțiți pe tot parcursul implementării. Ei sunt vectorul prin care intervențiile ajung la elevi și funcționează. Un alt lucru care ne-a surprins plăcut este ce se întâmplă când le dai elevilor autonomie și îi implici activ în proces. Ei devin astfel exemple pentru colegii lor, de asemenea le crește motivația de a participa și în multe școli ei au căpătat chiar o identitate proprie: „elevii din echipa Narada”.

Cele mai clare rezultate le avem din programele care vizează autoreglarea, adică acea capacitate a copilului de a-și gestiona emoțiile și comportamentul în situații dificile. Un exemplu concret este programul „Start Bun”, dedicat tranziției de la ciclul primar la gimnaziu. La patru luni după implementare, copiii din școlile unde am intervenit aveau un sentiment mai puternic de apartenență, se simțeau mai confortabil în relațiile cu colegii, aveau mai puțină anxietate față de școală și cereau ajutor mai ușor. În timp ce în școlile fără program, acești indicatori s-au deteriorat”, continuă reprezentanții Narada.

#GeneratiaZero pune accent pe schimbarea modelului educațional, nu doar pe infrastructură și finanțare

Narada susține că problemele educației nu pot fi reduse exclusiv la lipsa finanțării sau la infrastructura școlară și afirmă că este nevoie de o schimbare mai profundă a modului în care este construit sistemul educațional.

Reprezentanții organizației spun că, deși finanțarea educației rămâne insuficientă, iar promisiunile privind „România educată” au fost repetate ani la rând, în teren au observat inclusiv îmbunătățiri legate de infrastructură prin proiectele finanțate din PNRR.

„De peste 35 de ani sistemul educațional din România este slab finanțat și deja de prea mult timp Educația primește cel mai mic procent din PIB, indiferent de cât de mult ne-ar plăcea să credem în promisiunile unei „Românii educate”. Poate cel mai mare progres pe care l-am sesizat, în mare parte mergând în comunități, la firul ierbii, este acela că infrastructura nu mai e așa deficitară, școlile beneficiind din plin de programul PNRR”, explică ei.

Organizația insistă însă că inițiativa #GeneratiaZero trebuie privită ca o mișcare socială care încearcă să creeze presiune publică pentru schimbarea modului în care sunt pregătiți copiii pentru viitor.

„„Generația Zero” nu răspunde criticilor, nu are de ce să o facă, nefiind o generație în sine, ci o mișcare culturală, o mișcare socială a părinților, în mod special, care consideră că sistemul a rămas mult în urmă vremurilor pe care le trăiesc copiii lor. „Generația Zero” este vocea noastră, a tuturor celor care ne temem de viitorul copiilor noștri, de viitorul locurilor de muncă, de faptul că nu vor fi pregătiți să navigheze incertitudinea ce ne așteaptă din cauza evoluției tehnologiei și a AI-ului.

Obiectivul „Generației Zero” este să facă o radiografie a țării legat de nevoia de abilități ce nu vor putea fi niciodată automatizate de un AI și să ceară apoi autorităților să ia măsuri. Cu cât Generația Zero este mai numeroasă, cu atât vocea va fi mai puternică”, încheie aceștia interviul acordat pentru Capital.ro.