Deși legislația recunoaște dreptul la indemnizația de creștere a copilului și pentru persoanele cu venituri din drepturi de autor, aplicarea practică ridică numeroase dificultăți. Cerințele diferite ale autorităților locale, lipsa unor reguli clare privind documentele necesare și interpretările restrictive pot duce la întârzieri sau refuzuri. Avocatul Claudiu Filipoiu explică ce trebuie să știe părinții înainte de depunerea dosarului.
Ce documente pot face diferența la dosarul pentru indemnizație
Avocatul Claudiu Filipoiu explică faptul că, în cazul veniturilor din drepturi de autor, este esențial ca realizarea acestora să poată fi dovedită oficial, prin documente care să ateste că veniturile au fost supuse impozitării. În practică, autoritățile solicită frecvent declarația unică, adeverințe de la ANAF, contracte de cesiune, extrase de cont sau alte documente justificative.
Refuzurile pot apărea atunci când actele sunt incomplete, veniturile nu au fost declarate corect sau nu poate fi demonstrat stagiul minim de 12 luni. Deși legislația nu stabilește expres lista documentelor obligatorii, unele DGASPC impun cerințe suplimentare, iar contestarea acestora presupune proceduri îndelungate, motiv pentru care mulți beneficiari aleg să respecte solicitările primite.
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal:
Pentru veniturile din drepturi de autor, regula este că trebuie să se poată proba, oficial, realizarea veniturilor supuse impozitării.
În general, documentele solicitate sunt: declarația unică depusă la ANAF, adeverință eliberată de ANAF cu veniturile realizate, contracte de cesiune a drepturilor de autor (copii), dovadă a suspendării activității (decizie sau act adițional), registru jurnal de încasări și plăți (dacă este aplicabil), extrase de cont.
Probleme sau refuzuri pot apărea dacă documentele sunt incomplete, veniturile nu sunt declarate corect la ANAF, nu poate fi dovedit un stagiu minim de 12 luni din ultimele 24, sau dacă există întârzieri în depunerea dosarului, ducând la respingere sau solicitare de completări.
În acest context trebuie spus că legislația nu prevede expres care sunt toate aceste documente care trebuie depuse: cu titlu de exemplu, contractele sau extrasele nu sunt menționate expres, dar sunt cerute în practică de unele unități DGASPC (a se vedea de exemplu site-ul DGASPC Sector 6 – https://www.asistentasociala6.ro/dgaspc6/dps/sai, unde se precizează că între actele necesare sunt solicitate extrase de cont cu încasările din drepturi de autor).
Totuși, în practică este dificil să se verifice dacă aceste cerințe sunt conforme cu legea sau sunt excesive, întrucât persoanele interesate ar trebui să inițieze proceduri de durată în fața instanțelor, fiind mai la îndemână să se respecte pur și simplu cerințele DGASPC și să se depună documentele solicitate.
Venituri din drepturi de autor permise în concediul de creștere, în anumite limite
Potrivit avocatului Claudiu Filipoiu, persoanele aflate în concediu de creștere a copilului pot obține în continuare venituri din drepturi de autor fără a pierde indemnizația, cu condiția ca veniturile nete realizate în această perioadă să nu depășească, într-un an calendaristic, plafonul legal de opt ori cuantumul minim al indemnizației, respectiv aproximativ 13.200 de lei net anual în 2026. Legea nu face diferență între venituri ocazionale și venituri recurente, relevant fiind doar nivelul total cumulat într-un an.
Activitățile artistice sau jurnalistice nu sunt incompatibile, în sine, cu statutul de concediu, atât timp cât se încadrează în plafonul legal și nu presupun o formă de angajare care să contravină scopului concediului. În același timp, beneficiarii au obligația de a informa în scris primăria în termen de 15 zile lucrătoare de la apariția oricărei modificări care ar putea duce la suspendarea sau încetarea drepturilor.
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal:
Persoanele aflate în concediu de creștere a copilului pot continua să încaseze venituri din drepturi de autor, fără a pierde indemnizația, atâta timp cât veniturile nete realizate prin desfășurarea efectivă a unei activități în perioada concediului nu depășesc, în decursul unui an calendaristic, plafonul de 8 ori cuantumul minim al indemnizației (1.650 lei minim în 2026, deci aproximativ 13.200 lei net anual).
Legislația nu distinge între veniturile ocazionale sau recurente, contează ca totalul cumulat în decursul anului să nu depășească plafonul.
Activitatea artistică sau jurnalistică nu este considerată incompatibilă în sine cu statutul de concediu, atâta timp cât veniturile rezultate se încadrează în plafon și nu implică o angajare sau desfășurare care să contravină scopului concediului (de ex: activitate full-time salarizată); dacă depășește plafonul sau implică alte incompatibilități (de ex: executare pedeapsă), dreptul se suspendă.
În cazul în care apare vreo modificare cu privire la situația beneficiarului, acesta are o obligația de a notifica în scris primăria cu privire la orice modificare care poate duce la suspendarea/încetarea drepturilor, în 15 zile lucrătoare de la apariția modificării.
Când poate fi refuzată indemnizația și ce soluții există
Avocatul Claudiu Filipoiu explică faptul că indemnizația pentru venituri din drepturi de autor poate fi refuzată dacă nu este îndeplinit stagiul minim de 12 luni de venituri impozabile, dosarul este incomplet, veniturile nu au fost declarate corect sau au fost depășite termenele legale ori plafonul de venit permis în perioada concediului. În cazul unui refuz, dosarul poate fi completat sau, dacă există o decizie oficială de respingere, aceasta poate fi contestată în termen de 30 de zile, inclusiv în instanță, practica judiciară fiind în general favorabilă protejării drepturilor copilului.
Avocat Claudiu Filipoiu, Filipoiu Legal:
Autoritățile pot refuza indemnizația pentru DDA în situații precum: nu se îndeplinește stagiul de 12 luni de venituri impozabile, dosarul conține documente incomplete, veniturile nu au fost declarate corect la ANAF, a fost depășit termenul de depunere a dosarului (60 de zile de la naștere sau sfârșitul concediului de maternitate), au fost realizate venituri în perioada de concediu peste plafonul maxim.
Dacă instituția îți respinge dosarul pentru lipsă de documente, primul pas este, de regulă, încercarea de remediere prin completarea lui. Dacă însă există un act de respingere, acesta poate fi atacat în 30 de zile prin plângere prealabilă în 30 de zile de la comunicare la autoritatea emitentă (în practică, AJPIS/APISMB), potrivit regulilor din contenciosul administrativ; dacă tot nu se remediază, urmează acțiunea în instanța de contencios administrativ.
În ceea ce privește practica judiciară, litigiile sunt frecvente mai ales pe dovada veniturilor și pe recalculări sau rectificări. Jurisprudența este consistentă în favoarea protecției drepturilor copilului și egalității, cu exemple de anulări ale refuzurilor administrative dacă dovezile ulterioare demonstrează eligibilitatea.
