Concediul pentru creșterea copilului poate reduce pensia. Pierderi de până la 24% după un singur an de pauză

Concediul pentru creșterea copilului este una dintre cele mai importante măsuri de sprijin pentru familii, însă poate avea efecte pe termen lung asupra pensiei viitoare. Un raport realizat de Forumul Economic Mondial arată că un singur an de pauză de la muncă, combinat cu diferențele salariale dintre femei și bărbați, poate reduce economiile pentru pensie ale unei femei cu aproape un sfert.

Un raport al Forumului Economic Mondial atrage atenția asupra impactului concediului de îngrijire asupra pensiei

Forumul Economic Mondial (WEF), în colaborare cu compania Marsh, a publicat raportul „The Longevity Dividend: The Business Case for Linking Health and Wealth”, care analizează efectele economice ale perioadelor dedicate îngrijirii copiilor, părinților sau altor membri ai familiei.

Potrivit documentului, o pauză de un an din activitate pentru responsabilități de îngrijire, suprapusă peste diferența de salarizare dintre femei și bărbați, poate reduce economiile pentru pensie ale unei femei cu 24%.

În cazul unei întreruperi de cinci ani, efectele sunt și mai puternice. Autorii raportului estimează că economiile pentru pensie pot scădea cu aproape 50%, în funcție de situația individuală și de momentul în care apare întreruperea activității profesionale.

Raportul subliniază că problema nu ține doar de sistemele de protecție socială, ci și de modul în care piața muncii și sistemele de pensii tratează perioadele de îngrijire neremunerată.

Aproape 148.000 de persoane primesc indemnizație pentru creșterea copilului în România

În România, concediul de creștere a copilului permite unuia dintre părinți să își suspende contractul de muncă până când copilul împlinește vârsta de doi ani sau trei ani în cazul copiilor cu dizabilități.

Indemnizația acordată reprezintă 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni eligibile din ultimii doi ani anteriori nașterii copilului, plafonul maxim fiind de 8.500 de lei pe lună.

Potrivit celor mai recente date ale Ministerului Muncii, în luna mai 2026 se aflau în plată 147.765 de beneficiari ai indemnizației pentru creșterea copilului.

Începând cu anul 2025, prin modificările introduse de legea promovată în perioada guvernării conduse de Ilie Bolojan, asupra acestor indemnizații se aplică contribuția de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10%. Autoritățile estimau la momentul adoptării măsurii încasări de peste 57 de milioane de lei lunar din această contribuție.

Perioada este considerată vechime în muncă, dar fără contribuții la pensie

Legislația românească consideră concediul de creștere copil drept vechime în muncă. Cu toate acestea, în perioada în care părintele se află în concediu nu se plătesc contribuții la sistemul public de pensii.

În practică, majoritatea beneficiarilor sunt femei, iar raportul WEF arată că acest lucru contribuie la accentuarea diferențelor economice dintre femei și bărbați pe termen lung.

Autorii documentului explică faptul că efectele nu sunt generate doar de lipsa contribuțiilor din perioada concediului. O pauză profesională poate influența și evoluția carierei, salariile viitoare și oportunitățile de promovare.

Potrivit raportului, diferențele de venit dintre femei și bărbați încep să se accentueze în jurul vârstei de 30 de ani, adică aproximativ în perioada în care multe femei devin mame pentru prima dată. Aceste decalaje continuă să crească până în anii de vârf ai carierei, între 45 și 50 de ani.

Peste 700 de milioane de femei nu participă pe piața muncii din cauza responsabilităților de îngrijire

Datele citate de Forumul Economic Mondial arată că la nivel global peste 700 de milioane de femei cu vârsta de peste 15 ani nu participă pe piața muncii din cauza responsabilităților de îngrijire.

Prin comparație, doar aproximativ 40 de milioane de bărbați se află în aceeași situație.

Raportul evidențiază faptul că sistemele de pensii din multe state tratează perioadele de îngrijire ca pe o absență de pe piața muncii, nu ca pe o contribuție socială importantă.

Autorii susțin că această abordare nu reflectă realitatea și avertizează că sistemele care penalizează financiar îngrijitorii neremunerați riscă să amplifice inegalitățile economice existente.

Franța și Germania oferă exemple de protecție pentru îngrijitori

Raportul recomandă introducerea unor mecanisme prin care perioadele dedicate îngrijirii copiilor, părinților sau rudelor dependente să fie luate în calcul la stabilirea pensiei.

Sunt prezentate exemple din Franța și Germania, unde există sisteme prin care anumite categorii de îngrijitori continuă să acumuleze drepturi de pensie în timpul perioadelor în care nu desfășoară activități profesionale.

Potrivit autorilor, astfel de măsuri ar contribui la reducerea decalajelor dintre femei și bărbați, ar diminua riscul de sărăcie la vârste înaintate și ar recunoaște valoarea economică și socială a muncii de îngrijire.

Raportul leagă această problemă și de creșterea speranței de viață. Pe măsură ce populația îmbătrânește, tot mai multe persoane vor ajunge să ofere îngrijire de mai multe ori de-a lungul vieții, atât pentru copii, cât și pentru părinți sau parteneri cu probleme de sănătate.

În acest context, autorii consideră că investițiile în servicii de educație timpurie, creșe, programe de lucru flexibile, concedii plătite și mecanisme care protejează drepturile la pensie ale îngrijitorilor devin tot mai importante pentru echilibrul economic și social pe termen lung.