EXCLUSIV. Cum schimbă AI-ul costurile, productivitatea și piața muncii. CEO-ul Life in Codes: Firmele care adoptă azi tehnologia pot deveni liderii de mâine

Inteligența artificială (AI) nu mai este o promisiune de viitor, ci un avantaj competitiv real. Într-un interviu acordat pentru Capital.ro, Alexandru-Luchian Constantinescu, CEO Life in Codes, ne explică cum AI-ul schimbă costurile, productivitatea și piața muncii, dar și de ce firmele care adoptă rapid tehnologia pot deveni liderii economiei următorilor ani.

În timp ce multe companii încă privesc inteligența artificială (AI) ca pe un experiment, altele deja își reconstruiesc modul de lucru în jurul ei. Ce se întâmplă atunci când până la 40% dintre sarcinile repetitive sunt preluate de AI? Cum se schimbă costurile, productivitatea și chiar piața muncii?

Într-un interviu acordat pentru Capital.ro, Alexandru-Luchian Constantinescu, CEO Life in Codes, explică de ce AI-ul nu elimină profesii, ci transformă radical modul în care oamenii și companiile lucrează împreună. De la avantajele competitive pentru firmele românești până la noile competențe cerute pe piață, discuția oferă o imagine clară despre cum va arăta economia următorilor ani.

Cum se va schimba structura costurilor într-o companie în momentul în care până la 40% din sarcinile repetitive sunt preluate de AI?

Alexandru-Luchian Constantinescu, CEO Life in Codes: – AI-ul va duce la scăderea semnificativă a costurilor asociate activităților repetitive și consumatoare de timp din companii. În special, vor fi reduse sau automatizate următoarele tipuri de costuri:

-procesarea manuală a informațiilor și introducerea de date;

-task-urile administrative repetitive;

-suportul standardizat de customer service (nivel 1);

-timpul pierdut pentru căutarea informațiilor între echipe și sisteme;

-redactarea documentației și a răspunsurilor repetitive;

-activitățile operaționale cu volum mare și valoare redusă;

-costurile generate de erori umane și de dublarea muncii;

-timpii mari de aprobare și fluxurile interne greoaie.

În același timp, această reducere nu înseamnă doar economii, ci o redistribuire a bugetelor către zone cu valoare mai mare. Companiile vor investi mai mult în automatizare, integrarea AI, infrastructură digitală, securitate și dezvoltarea competențelor necesare pentru colaborarea eficientă dintre oameni și sisteme AI.

Practic, structura costurilor se mută de la execuție manuală către tehnologie, coordonare și activități strategice, cu impact direct în productivitate și viteză de execuție.

Dacă AI-ul automatizează sarcini, nu profesii, ce sectoare economice din România ar putea beneficia cel mai mult de această transformare în următorii ani?

Alexandru-Luchian Constantinescu, CEO Life in Codes: – În contextul în care AI automatizează sarcini, nu profesii, cele mai mari beneficii în România vor apărea în sectoarele cu volum mare de procese repetitive și bazate pe date:

a) Servicii financiare și bancare – prin automatizarea procesării creditelor, analizei de risc, suportului pentru clienți și detectării fraudelor, ceea ce duce la timpi mai mici de procesare și decizii mai precise.

b) IT și servicii software – prin accelerarea dezvoltării și testării de software, automatizarea documentației și eficientizarea suportului tehnic, rolurile mutându-se tot mai mult spre coordonare și arhitectură de soluții.

c) Retail și e-commerce – prin optimizarea stocurilor, personalizarea ofertelor, automatizarea relației cu clienții și ajustarea dinamică a prețurilor, cu impact direct în vânzări și eficiență operațională.

d) Logistică și transport – prin optimizarea rutelor, gestionarea depozitelor și planificarea livrărilor, reducând costurile și timpii de livrare.

e) Producție și industrie – prin controlul calității, mentenanță predictivă și automatizarea proceselor de producție, crescând productivitatea și reducând erorile.

f) Sector public și administrație – prin digitalizarea și automatizarea proceselor birocratice, reducând semnificativ timpii de procesare și volumul de muncă manuală.

În ansamblu, cele mai mari câștiguri apar în industriile bazate pe informație, procese standardizate și volum mare de operațiuni, unde AI crește viteza, eficiența și calitatea deciziilor.

Ce impact ar putea avea apariția noilor roluri hibride asupra cererii de competențe pe piața muncii?

Alexandru-Luchian Constantinescu, CEO Life in Codes: – Apariția rolurilor hibride om–AI va schimba semnificativ cererea de competențe pe piața muncii, mutând accentul de la execuția de sarcini către coordonare, analiză și decizie. Va crește importanța gândirii critice și a capacității de validare a rezultatelor generate de AI, dar și a alfabetizării digitale — nu neapărat programare, ci înțelegerea modului în care funcționează și este folosit AI-ul în procesele de lucru.

În același timp, vor fi tot mai căutate competențele de business și de înțelegere a proceselor, pentru a identifica ce poate fi automatizat și cum pot fi optimizate fluxurile de lucru. Pe lângă acestea, apar competențe noi legate de coordonarea agenților AI și integrarea lor în activitatea zilnică, iar adaptabilitatea și învățarea rapidă devin esențiale într-un mediu aflat în schimbare continuă.

Această tranziție este deja vizibilă în proiectele de transformare digitală derulate de companii precum Life in Codes, unde accentul se mută de la implementarea de tool-uri la construirea de moduri de lucru hibride, în care oamenii și AI-ul colaborează direct în procesele de business. În esență, piața muncii se va orienta spre oameni care știu să lucreze eficient cu AI, nu doar să execute sarcini.

În ce măsură creșterea productivității cu 20–40% se poate traduce în avantaje competitive pentru companiile românești în raport cu firmele din alte țări din regiune?

Alexandru-Luchian Constantinescu, CEO Life in Codes: –  O creștere a productivității cu 20–40% poate deveni un avantaj competitiv major pentru companiile din România în raport cu firmele din regiune, deoarece impactul este strategic, nu doar operațional.

În primul rând, companiile pot livra mai mult cu aceleași resurse, ceea ce duce la costuri unitare mai mici și marje mai mari, cu impact direct în competitivitate.

În al doilea rând, automatizarea permite reacție mai rapidă la piață — de la lansări de produse până la decizii mai bine informate, un avantaj esențial în Europa Centrală și de Est.

În al treilea rând, adoptarea timpurie a AI creează un efect cumulativ de productivitate, care lărgește diferența față de competitorii mai lenți în transformare.

Aceste teme vor fi abordate și în cadrul Work Evolution Summit 2026, pe 28–29 mai, la București, evenimentul nostru anual dedicat viitorului muncii și impactului AI asupra organizațiilor din regiune. În ansamblu, un astfel de salt de productivitate nu este incremental, ci poate repoziționa companiile ca lideri în industriile lor.

Dacă România este încă sub media globală în adopția AI, poate această întârziere să devină un avantaj economic pentru companiile care investesc strategic în tehnologie?

Alexandru-Luchian Constantinescu, CEO Life in Codes: – Da, întârzierea în adopția AI poate deveni un avantaj economic pentru companiile din România, dar doar dacă este valorificată strategic, nu pasiv. Pe de o parte, firmele care intră mai târziu pe piață au avantajul de a învăța din greșelile altora și de a evita investițiile ineficiente în tehnologii sau procese care nu livrează valoare clară. În plus, pot adopta direct soluții mai mature, mai stabile și mai bine optimizate decât primele generații de implementări.

În același timp, această „fereastră de întârziere” permite o implementare mai rapidă și mai integrată a AI, fără a fi nevoie de tranziții complicate de la sisteme vechi sau de rezistență organizațională acumulată în timp. Totuși, avantajul apare doar pentru companiile care tratează AI ca o transformare de proces, nu ca un experiment izolat. Acestea pot recupera rapid decalajul și chiar depăși competitori din regiune prin implementări mai coerente și mai bine aliniate la obiectivele de business.

În concluzie, întârzierea nu este un avantaj în sine, dar poate deveni un accelerator pentru organizațiile care investesc strategic și acționează rapid în direcția corectă.

Cum ar putea influența AI-ul deciziile de investiții ale companiilor, în special în ceea ce privește alocarea bugetelor pentru training și recrutare?

Alexandru-Luchian Constantinescu, CEO Life in Codes: – AI-ul va influența semnificativ deciziile de investiții ale companiilor, mai ales în modul în care sunt distribuite bugetele între recrutare și dezvoltarea competențelor interne.

În zona de recrutare, companiile vor deveni mai selective și mai orientate spre roluri cu valoare ridicată — gândire critică, coordonare de procese, analiză și utilizare avansată a AI. Nevoia de angajare pentru task-uri repetitive va scădea, deoarece multe dintre acestea vor fi automatizate.

În paralel, bugetele de training vor crește, dar se vor schimba ca structură. Accentul se mută de la training clasic pe proceduri către dezvoltarea competențelor de lucru cu AI, înțelegerea proceselor de business și capacitatea de a valida și optimiza rezultatele generate de sisteme automatizate.

Practic, investițiile nu dispar, ci se reechilibrează: mai puțini bani pentru extinderea echipelor de execuție și mai mulți pentru creșterea productivității fiecărui angajat prin AI. Companiile vor prefera să „își scaleze oamenii” prin tehnologie, nu doar prin recrutare.

Pe termen lung, considerați că AI-ul va contribui mai mult la crearea de locuri de muncă sau la accentuarea diferențelor dintre companiile și angajații care se adaptează și cei care nu reușesc să țină pasul?

Alexandru-Luchian Constantinescu, CEO Life in Codes: – Pe termen lung, AI-ul va contribui atât la crearea de noi locuri de muncă, cât și la accentuarea diferențelor dintre companiile și angajații care se adaptează și cei care nu reușesc să țină pasul, însă efectul dominant va fi diferențierea de performanță. Vor apărea roluri noi în zona de coordonare a AI-ului, optimizare de procese și design de fluxuri hibride om–AI, iar cererea se va muta către oameni care știu să lucreze eficient cu aceste sisteme, nu doar să execute sarcini repetitive.

În același timp, companiile care integrează AI-ul în mod coerent în procesele de lucru — așa cum fac deja organizațiile care colaborează cu Life in Codes în proiecte de digitalizare și automatizare — vor obține un avantaj clar în productivitate, costuri și viteză de execuție. Diferența nu va fi dată doar de tehnologie, ci de modul în care este implementată și conectată la obiectivele de business.

Prin contrast, organizațiile și angajații care întârzie adoptarea vor resimți un decalaj tot mai mare, pentru că nu vor pierde doar eficiență, ci și capacitatea de a concura la același nivel operațional. În concluzie, AI-ul va genera oportunități noi în economie, dar efectul principal va fi amplificarea diferențelor dintre cei care îl integrează strategic și cei care nu țin pasul cu transformarea.