Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google NewsCum evaluați impactul creșterii prețurilor la energie asupra interesului românilor pentru statutul de prosumator și asupra ritmului de instalare a sistemelor fotovoltaice?
Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (A.P.C.E.): – Oficial, prosumatorii din România, cumulat, reprezintă al doilea producător de energie – intermitent – din România, cu a doua cea mai mare putere energetică instalată. România se apropie rapid de 305.000 de prosumatori, cu o creștere exponențială în ultimii ani. În spatele acestor cifre nu sunt doar investiții, ci oameni care au decis să își recapete controlul asupra unui cost esențial din viața lor: costul cu energia. Această evoluție a început deja să schimbe structura pieței de energie.
Chiar și în condițiile eliminării intempestive a programului Casa Verde 2025, românii nu s-au oprit. În doar două luni de iarnă – decembrie 2025 și ianuarie 2026 – numărul prosumatorilor a crescut cu 15.000. Este o dovadă clară că dorința de independență energetică nu a depins exclusiv de sprijinul statului. Estimările arată că, până la finalul anului 2026, România va depăși 400.000 de prosumatori. Aceasta nu mai este o tendință. Este o nouă realitate.
„Prosumatorismul” a devenit cea mai rapidă și accesibilă soluție pentru reducerea costurilor la energie, într-un context în care prețurile au o singură direcție: în sus. Instalarea unui sistem fotovoltaic este simplificată, iar producția de energie poate începe în doar câteva zile sau săptămâni.
Un alt semnal important vine din zona stocării. Prosumatorii au instalat deja peste 800 MW în baterii, depășind capacitatea utilizabilă actuală a României, care cu greu a ajuns la 600 MW. Practic, prosumatorii contribuie direct la stabilitatea sistemului energetic.
În total, prosumatorii au investit aproximativ 2,2 miliarde de euro din resurse proprii sau credite bancare pentru a-și produce energia. Este, probabil, una dintre cele mai mari mobilizări financiare private din sectorul energetic românesc. Acest lucru spune o poveste simplă: atunci când există o soluție clară și accesibilă, românii acționează.
Creșterea numărului de prosumatori din ultimii ani nu este rezultatul unor politici publice coerente, ci reacția directă a cetățenilor la evoluția pieței de energie. Dacă în 2022, după începutul războiului din Ucraina, România avea aproximativ 22.000 de prosumatori, astăzi numărul acestora depășește 305.000, cu o putere instalată de peste 3.500 MW.
Această creștere a fost determinată de majorarea constantă a prețurilor la energie, de creșterea tarifelor de transport și distribuție din facturi și de temerea justificată a românilor că aceste costuri vor continua să crească. În acest context, tot mai mulți cetățeni au ales să își producă singuri energia pentru autoconsum.
Care sunt principalele dificultăți pe care le întâmpină în prezent prosumatorii din România, atât din punct de vedere legislativ, cât și practic (racordare, birocrație, relația cu furnizorii)?
Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (A.P.C.E.): – În loc să încurajeze această transformare a sistemului energetic, prosumatorii din România s-au confruntat în mod constant cu obstacole legislative și administrative. De-a lungul ultimilor ani au existat numeroase inițiative politice și reglementări care au încercat să limiteze sau să descurajeze dezvoltarea prosumatorilor. În loc să sprijine această tranziție energetică, Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) este percepută de tot mai mulți cetățeni ca fiind controlată politic și incapabilă să funcționeze ca un arbitru independent în piața de energie.
Un exemplu unic în Europa este modul în care este plătită energia injectată în rețea de prosumatori. În prezent, energia livrată în exces este plătită la 24 de luni după facturare, iar în practică există numeroase situații în care furnizorii nu au emis facturi timp de doi sau chiar trei ani. Astfel, prosumatorii au ajuns să își monetizeze energia după patru sau chiar cinci ani de la momentul injectării în rețea.
Parlamentul României a adoptat în octombrie 2025 o lege menită să corecteze această situație, însă actul normativ a fost contestat de companii din sectorul energetic la Curtea Constituțională, iar verdictul întârzie de luni de zile.
Avem ZERO comunități de energie după 6 luni de la adoptarea legislației. Deși România a adoptat legislația necesară pentru implementarea directivelor europene RED II și RED III, sub presiunea riscului de infringement și a posibilității de a pierde aproximativ 500 de milioane de euro din fondurile PNRR, cadrul legislativ introdus conține prevederi care pot face aceste comunități nefuncționale în practică. Astfel, prosumatorii care aderă la o comunitate de energie își pierd statutul de prosumatori și devin „consumatori activi”, fiind obligați să se înregistreze fiscal, să emită facturi pentru energia livrată și să plătească taxe suplimentare, similar producătorilor comerciali de energie.
În plus, în România nu există nici astăzi un răspuns clar la o întrebare esențială: ce formă juridică trebuie să adopte cetățenii pentru a înființa o comunitate de energie. Solicitările adresate de A.P.C.E. Ministerului Energiei au primit până acum doar răspunsuri amânate, invocându-se complexitatea subiectului.
Situația este agravată de proiectele de reglementare propuse de Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE), care introduc proceduri birocratice excesive pentru înregistrarea comunităților de energie. Prin aceste propuneri, ANRE își asumă un rol care depășește atribuțiile unui regulator tehnic, ajungând să decidă dacă o comunitate de energie este sau nu eligibilă să existe.
În același timp, un alt proiect ANRE propune ca operatorii de distribuție să stabilească dacă energia partajată într-o comunitate beneficiază sau nu de reduceri ale tarifelor de rețea. Această abordare creează o situație problematică, deoarece distribuitorii ar deveni arbitri într-o chestiune care le afectează direct veniturile. În loc ca dreptul european de a produce și partaja energie la nivel local să fie aplicat simplu și eficient, acesta este transformat într-un proces tehnico-birocratic complex și costisitor pentru cetățeni.
În opinia A.P.C.E., toate aceste evoluții indică faptul că legislația privind comunitățile de energie a fost adoptată mai degrabă pentru a permite accesarea fondurilor europene de către autorități locale, decât pentru a sprijini inițiativele cetățenești. În aceste condiții, existența prosumatorilor și perspectiva dezvoltării comunităților de energie în România va depinde în mare măsură de legislația europeană, societatea civilă și, mai ales, de presiunea instituțiilor europene.
În contextul actual, ce oportunități reale există pentru prosumatori și ce măsuri ar putea sprijini mai eficient dezvoltarea acestui segment în beneficiul consumatorilor?
Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (A.P.C.E.): – Singura „oportunitate” ar fi că ne producem/stocăm energia singuri și că, pentru excedent, suntem scutiți de taxe și TVA – asta doar pe legislația europeană adoptată de România cu „pistolul la tâmplă”. Astfel, dacă nu ar fi Comisia Europeană și A.P.C.E., prosumatorii nu mai țineau panourile pe acoperiș din 2024…
Care este impactul acestei crize energetice de acum și cum este sprijinit sectorul energetic?
Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie (A.P.C.E.): – Impactul va fi mărirea prețurilor materialelor aferente sistemului fotovoltaic, iar ca sprijin… Ministerul Energiei nu există pentru prosumatori. De multe ori ne dorim nici să nu existe.
