EXCLUSIV. Când au loc, de fapt, cele mai multe accidente auto. Datele înregistrate contrazic percepția șoferilor

EXCLUSIV. Când au loc, de fapt, cele mai multe accidente auto. Datele înregistrate contrazic percepția șoferilor

SURSĂ FOTO: Dreamstime - Accidente auto

Publicat de Leonard Bădilă la 6 mai 2026, 22:31

Datele privind daunele auto din România arată o realitate care contrazice percepția multor șoferi: cele mai multe accidente auto nu au loc iarna, ci în lunile de vară și în perioadele de tranziție dintre anotimpuri. Matas Buzelis, expert în domeniul auto în cadrul companiei carVertical, a oferit mai multe explicații despre acest fenomen într-un interviu acordat publicației Capital.

Potrivit explicațiilor oferite de Matas Buzelis pentru Capital, luna iulie se remarcă drept perioada cu cel mai ridicat risc de accidente auto, pe fondul sezonului de vacanță. Traficul devine mult mai intens, iar șoferii parcurg distanțe mai lungi, adesea pe drumuri necunoscute. La acestea se adaugă oboseala acumulată, un factor care contribuie semnificativ la creșterea numărului de accidente.

Cele mai multe accidente auto nu au loc iarna

În același timp, lunile martie și mai sunt considerate perioade sensibile din cauza schimbărilor de sezon. În martie, infrastructura rutieră este afectată de iarnă, iar gropile sau resturile de pe carosabil pot provoca incidente. Vremea instabilă, cu variații bruște de temperatură și precipitații, îi surprinde adesea pe șoferi. În luna mai, creșterea traficului și revenirea la un stil de condus mai rapid după iarnă contribuie la apariția unor situații riscante.

Deși iarna este percepută drept cel mai periculos anotimp pentru condus, statisticile arată contrariul. Explicația ține de comportamentul șoferilor, care devin mai prudenți în condiții dificile. Aceștia reduc viteza, păstrează distanța și sunt mai atenți, ceea ce duce la un număr mai mic de accidente. Astfel, luna decembrie înregistrează cel mai redus nivel al incidentelor, reprezentând sub 7% din totalul anual.

„Luna iulie este perioada de vârf a sezonului de vacanță, ceea ce înseamnă trafic mai intens, deplasări pe distanțe lungi pe drumuri necunoscute și oboseala șoferilor, toate acestea sporind riscul de accidente. Pe de altă parte, lunile martie și mai sunt luni de tranziție. În martie, drumurile pot fi încă în stare proastă după iarnă, cu gropi și resturi de nisip. Vremea este, de asemenea, notoriu imprevizibilă, cu ploi bruște sau chiar îngheț, care îi iau pe șoferi prin surprindere. În mai, pe măsură ce volumul traficului crește odată cu vremea mai caldă, șoferii s-ar putea să nu se fi adaptat complet de la obiceiurile de conducere mai lente și mai prudente din timpul iernii, ceea ce duce la mai multe incidente”, a explicat expertul de la carVertical pentru Capital.

Matas Buzelis
SURSĂ FOTO: carVertical – Matas Buzelis

Condițiile favorabile din timpul verii pot crea o falsă senzație de siguranță

În schimb, condițiile favorabile din timpul verii pot crea o falsă senzație de siguranță. Drumurile uscate și vizibilitatea bună determină mulți șoferi să adopte un stil de condus mai agresiv, cu viteze mai mari și o atenție diminuată, ceea ce duce la creșterea frecvenței accidentelor.

„Această discrepanță reprezintă un caz clasic de compensare a riscului. Percepția este de înțeles, deoarece condițiile de iarnă (gheață, zăpadă, vizibilitate redusă) sunt în mod evident periculoase și ne solicită întreaga atenție. Dar tocmai de aceea se înregistrează adesea mai puține accidente. Deoarece șoferii sunt conștienți de riscuri, ei compensează. Conduc mai încet, păstrează distanța și rămân vigilenți. Datele noastre demonstrează acest lucru: în România, luna decembrie are cel mai mic număr de accidente dintre toate lunile, reprezentând doar 6,89% din totalul anual. Trebuie să luăm în considerare faptul că șoferii începători încep adesea să învețe să conducă după iarnă, când există mai puține variabile în ecuația traficului sigur.

În schimb, drumurile libere din timpul verii pot crea un sentiment de încredere excesivă. Acest lucru duce la viteze mai mari, manevre mai agresive și o concentrare mai scăzută. Din punct de vedere statistic, asta duce la o frecvență mai mare a accidentelor”, a mai spus specialistul.

Chiar dacă numărul accidentelor este mai mic în decembrie, costurile medii ale daunelor sunt cele mai ridicate în această lună. Gravitatea incidentelor crește, în special din cauza derapajelor și a coliziunilor cu obiecte fixe, care afectează nu doar caroseria, ci și componente esențiale ale mașinii, precum șasiul sau motorul. De asemenea, condițiile de vizibilitate redusă și carosabilul alunecos favorizează producerea accidentelor în lanț, ceea ce duce la acumularea daunelor.

„Un cost mediu mai ridicat în luna decembrie indică în mod direct o creștere a gravității accidentelor. În primul rând, se înregistrează mai multe incidente în care o mașină derapează de pe șosea și lovește un obiect fix, cum ar fi un parapet sau un copac. Aceste coliziuni nu afectează doar caroseria; ele afectează șasiul, suspensia și motorul, ceea ce face ca reparațiile să fie mult mai costisitoare. În al doilea rând, vizibilitatea redusă și drumurile alunecoase sunt combinația perfectă pentru coliziuni în lanț, în care daunele se acumulează de la un vehicul la altul. În cele din urmă, perioada sărbătorilor în sine poate pune presiune pe logistica pieselor de schimb și a atelierelor, ceea ce poate avea, de asemenea, un impact minor asupra facturii finale”, a mai spus Matas Buzelis.

Perioada sărbătorilor influențează semnificativ costurile

Un alt factor care influențează costurile este perioada sărbătorilor, când accesul la piese de schimb și disponibilitatea service-urilor pot fi afectate, ceea ce contribuie la creșterea valorii finale a reparațiilor.

Infrastructura rutieră din România joacă, la rândul său, un rol important în aceste variații sezoniere. După iarnă, degradarea drumurilor crește riscul avariilor, în special la nivelul suspensiei și anvelopelor. În plus, marcajele rutiere insuficiente sau iluminatul slab pot amplifica riscurile în condiții de vizibilitate redusă sau vreme nefavorabilă, subliniază expertul de la carVertical.

„Este logic să presupunem că infrastructura rutieră joacă un rol important. De exemplu, deteriorarea drumurilor după iarnă, în luna martie, precum creșterea numărului de gropi, poate duce direct la avarii costisitoare ale suspensiei și anvelopelor. Marcajele rutiere inadecvate sau iluminatul deficitar pot agrava pericolele la volan în condițiile de ploi torențiale de primăvară sau de lumină slabă din timpul iernii”, a subliniat specialistul.

Comparativ cu alte state europene din regiune, România prezintă un tipar diferit. În țări precum Ungaria, Serbia sau Ucraina, cele mai multe accidente au loc iarna, în timp ce în România vârful este înregistrat vara, în special în luna iulie. În ceea ce privește costurile, însă, tendința este similară: cele mai scumpe accidente se produc în luna decembrie, atât în România, cât și în statele vecine.

„Dacă comparăm România cu țările vecine, precum Ungaria, Serbia sau Ucraina, observăm o diferență esențială în ceea ce privește frecvența accidentelor: România reprezintă o excepție. Vârful accidentelor se înregistrează aici vara (iulie), în timp ce pentru toate țările vecine, vârful se înregistrează iarna (ianuarie). În ceea ce privește costul accidentelor, tendința este aceeași. Atât în România, cât și în țările vecine, cele mai costisitoare accidente au loc în luna decembrie”, a conchis Matas Buzelis.

Informații articol
Publicat în: Info util
Despre autor
Leonard Bădilă

Am finalizat Facultatea de Litere și Limbi Străine în cadrul Universității Hyperion din București, iar ulterior am absolvit masterul la Facultatea de Jurnalism, specializarea Comunicare Mediatică și Publicitate, în cadrul aceleiași universități. Colaborarea cu Capital.ro a început în anul 2019.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.