Oficialul susține că, deși politica monetară a BCE este adecvată contextului actual, iar economia zonei euro a demonstrat capacitatea de a absorbi volatilitatea, incertitudinile geopolitice și economice rămân extrem de ridicate. În acest context, BCE trebuie să se asigure că sistemele de distribuție a numerarului și infrastructura de plăți sunt suficient de reziliente pentru a face față unor riscuri neconvenționale.
BCE, singura mare bancă centrală care a atins ținta de inflație
Potrivit lui Šimkus, BCE a reușit anul trecut o performanță notabilă, devenind singura bancă centrală majoră care a atins ținta de inflație, în pofida unui context internațional complicat. Taxele vamale americane, războiul de la granița estică a Uniunii Europene, dumpingul practicat de exportatorii chinezi și creșterea prețurilor alimentelor au menținut presiuni constante asupra economiei.
Totodată, oficialul lituanian avertizează că turbulențele politice declanșate în 2020, odată cu pandemia, și amplificate ulterior de invazia Rusiei în Ucraina, vor continua să influențeze inflația, potențialul de creștere și nivelul dobânzilor în zona euro.
„Vorbim destul de puţin despre SUA, dar politicile lor ne afectează, în special pe frontul comercial. Avem vecini în est şi riscul de acolo este al unui caracter diferit: este o ameninţare a unei agresiuni militare”, a declarat, într-un interviu acordat Reuters, Gediminas Šimkus, care este şi guvernatorul Băncii Centrale a Lituaniei.
Statele baltice – Lituania, Estonia și Letonia – au avertizat de mult timp asupra riscurilor provenite din partea Rusiei, invocând atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și incursiuni cu drone și avioane militare.
Numerarul, esențial în scenarii de risc extrem
În acest context, Šimkus subliniază că BCE trebuie să acorde o atenție sporită securității lanțului de distribuție a numerarului și funcționării sistemelor de plăți, mai ales în situații de criză.
„Este evident că dacă te confrunţi cu un risc militar sporit, numerarul este ceva pentru care s-ar putea lupta oamenii, şi trebuie să fii extrem de eficient”, a explicat oficialul BCE.
De asemenea, acesta a arătat că, din perspectiva riscurilor sistemice, BCE trebuie să se asigure că băncile sunt pregătite și pentru impactul schimbărilor climatice asupra stabilității financiare.
Dobânzile rămân neschimbate pe termen scurt
În ceea ce privește politica monetară, Šimkus estimează că la următoarea reuniune a BCE, programată pentru 4 februarie, nu vor exista modificări ale dobânzilor, fluctuațiile ușoare ale inflației în jurul pragului de 2% fiind considerate normale.
Pe termen mai lung, însă, incertitudinile rămân ridicate.
„Cred pe deplin că există şanse egale ca următoarea noastră decizie, oricând va veni, este fie o creştere ori o reducere a dobânzilor”, a declarat Simkus, respingând afirmaţiile Isabelei Schnabel, membră a Board-ului BCE, care anticipează o posibilă majorare a dobânzilor.
În prezent, piețele financiare nu se așteaptă la o modificare a dobânzilor în acest an. Totuși, volatilitatea ar putea pune presiune pe BCE să reacționeze rapid. Oficialul lituanian avertizează însă asupra riscului de a reacționa excesiv la date punctuale.
„Cheia este să nu reacţionezi disproporţionat la fiecare modificare a datelor. Trebuie să urmărim tendinţele şi forţele majore care modelează economia”, a afirmat Simkus.
El a subliniat că, într-un context marcat de fricțiuni comerciale, impactul taxelor vamale asupra inflației este indirect și întârziat, afectând mai întâi creșterea economică.
„Voi analiza cu atenţie activitatea economică, astfel încât să evaluez dacă va fi nevoie de o schimbare de direcţie. Aceste şocuri afectează creşterea mai rapid, în timp ce efectul asupra inflaţiei necesită timp”, a conchis oficialul BCE.
