Europa înregistrează progrese în digitalizare, dar rămâne în urmă la extinderea tehnologiilor la scară largă, arată raportul Deceniului Digital 2030

Comisia Europeană, prin al patrulea raport privind Deceniul Digital 2030, arată că Europa înregistrează progrese în digitalizare, precum acoperirea 5G și adoptarea AI, dar rămâne în urmă la extinderea tehnologiilor. Cetățenii UE susțin puternic autonomia digitală și investițiile viitoare.

Europa înregistrează progrese în digitalizare, dar rămâne în urmă la extinderea tehnologiilor la scară largă, arată raportul Deceniului Digital 2030

Europa a înregistrat progrese în ceea ce priveşte obiectivele sale de transformare digitală pentru 2030 în domenii precum infrastructurile digitale sigure şi durabile şi digitalizarea serviciilor publice, arată al patrulea raport privind stadiul evoluţiei Deceniului Digital 2030, publicat de Comisia Europeană, însă subliniază că principala provocare rămâne obţinerea de rezultate la scară largă, cu mai multă rapiditate şi coerenţă.

Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, raportul vine în contextul în care Comisia a publicat ultimul Eurobarometru special, care arată că o majoritate covârşitoare a europenilor consideră politica digitală drept o prioritate de vârf a UE, sprijinind cu fermitate un viitor digital european mai autonom.

Programul de politică privind deceniul digital serveşte drept busolă strategică a UE pentru promovarea şi investiţiile în competitivitatea şi suveranitatea digitală a Europei. Raportul evaluează progresele înregistrate de UE în ceea ce priveşte digitalizarea sa la toate nivelurile, inclusiv în ceea ce priveşte infrastructurile critice, digitalizarea întreprinderilor, competenţele digitale şi digitalizarea serviciilor publice. În acest an, raportul merge dincolo de bilanţ, evidenţiind reformele şi investiţiile prioritare la nivelul UE şi al statelor membre, în încercarea de a orienta alocările de fonduri digitale în următorul cadru financiar multianual al UE, consideră Executivul comunitar.

Raportul arată că s-au înregistrat progrese în ceea ce priveşte implementarea infrastructurii de conectivitate de bază: 96,8% dintre gospodării au în prezent o acoperire 5G de bază. Cu toate acestea, anumite benzi de mare capacitate şi instalarea „Fibre-to-the-Premises” au rămas în urmă.

În ceea ce priveşte adoptarea de bază a tehnologiilor digitale avansate de către întreprinderi, 46,7% dintre companiile din UE utilizează cloud computing, 39,9% aplică analiza datelor şi aproape 20% utilizează AI (adoptarea a crescut cu 48% în 2025 comparativ cu anul precedent). Un exemplu este în sectorul asistenţei medicale, unde acesta conduce cu imagistica medicală bazată pe AI, îmbunătăţind detectarea timpurie, diagnosticele mai rapide şi rezultatele mai bune ale pacienţilor. În plus, peste 60 % dintre europeni au în prezent cel puţin competenţe digitale de bază.

Uniunea Europeană nu și-a atins obiectivele în domeniul semiconductorilor și al competențelor TIC

Cu toate acestea, există în continuare lacune. În domeniul semiconductorilor, UE reprezintă doar 9% din piaţa mondială a semiconductorilor – departe de obiectivul de 20% stabilit pentru 2030. Acelaşi lucru se poate spune şi despre capacitatea de calcul. Deşi implementarea nodurilor periferice este pe cale să îndeplinească obiectivul deceniului digital pentru 2030 înainte de termen, capacitatea de calcul rămâne în continuare cu mult în urma cererii, susţine Executivul comunitar.

În plus, în pofida progreselor semnificative în domeniul securităţii cibernetice, Europa rămâne dependentă din punct de vedere structural de furnizorii de securitate cibernetică din afara UE, întreprinderile europene fiind subreprezentate în poziţia de lider mondial în materie de securitate cibernetică.

Există, de asemenea, un deficit de competenţe TIC. Specialiştii au reprezentat doar 5% din ocuparea forţei de muncă în 2025 – jumătate din obiectivul de 10% pentru 2030. Femeile au reprezentat sub 20% din specialiştii TIC angajaţi, cifră care nu s-a schimbat din 2024, în pofida creşterii cererii, în special în ceea ce priveşte securitatea cloud, securitatea cibernetică, gestionarea datelor şi dezvoltarea de software.

În ceea ce priveşte adoptarea tehnologiilor avansate, IMM-urile se confruntă cu obstacole persistente în materie de date, competenţe, integrare şi resurse, ceea ce le îngreunează adoptarea şi extinderea soluţiilor digitale avansate.

Un studiu al Comisiei arată că acţiunea coordonată a UE în domeniul digital oferă randamente ridicate. Fiecare un euro cheltuit în politica digitală în cadrul NextGenerationEU va genera o producţie economică de 1,50 euro în cadrul UE şi de doi euro pentru economia mondială în ansamblu (inclusiv pentru UE) până la sfârşitul anului 2030. Aceasta este cu mult peste media din alte domenii de politică. Aceste investiţii în sectorul digital generează efecte de propagare atât la nivel transfrontalier, cât şi la nivelul sectoarelor economiei.

Comisia Europeană recomandă eliminarea lacunelor structurale şi mobilizarea investiţiilor pentru 2030 şi ulterior. Raportul oferă recomandări clare atât pentru UE, cât şi pentru statele membre de a continua să îşi intensifice eforturile, într-o perioadă în care aproape jumătate din bugetul public inclus în foile de parcurs naţionale privind deceniul digital va fi eliminat treptat până în 2026. Pentru a evita stagnarea progreselor, raportul îndeamnă la asigurarea continuităţii finanţării după 2026 pentru a reduce decalajul, a extinde proiectele de succes (de exemplu, consorţiile pentru o infrastructură digitală europeană – EDIC, proiectele importante de interes european comun – PIIEC) şi a consolida coordonarea la nivelul UE (de exemplu, prin proiecte multinaţionale) pentru a preveni fragmentarea pieţei şi punerea în aplicare inegală.

79% dintre europeni consideră politica digitală o prioritate a UE

Un sondaj Eurobarometru special, realizat în perioada februarie-martie 2026, arată că 79% dintre europeni consideră politica digitală drept o prioritate de vârf a UE în modelarea viitorului. Eurobarometrul analizează modul în care au evoluat atitudinile cetăţenilor într-un an marcat de schimbări tehnologice rapide şi de dezbateri politice intense privind drepturile digitale.

Cetăţenii susţin cu fermitate un viitor digital european mai autonom, acordând prioritate investiţiilor în infrastructura dezvoltată de UE (85%) şi reducerii dependenţei de tehnologia ţărilor terţe (82%). 80% consideră că este important ca UE să devină lider mondial în domeniul infrastructurilor tehnologice. În plus, 58% dintre europeni ar trece la un furnizor din UE chiar şi la un cost mai ridicat. Printre primii cinci factori care încurajează trecerea la un furnizor cu sediul în UE se numără: o mai mare securitate şi fiabilitate (50%), o mai bună protecţie a datelor cu caracter personal (49%), norme mai clare şi protecţia consumatorilor (39%), reducerea dependenţei de ţările din afara UE (33%), sprijinirea economiei şi a competitivităţii UE (30%).

Europenii consideră că sănătatea digitală (55%), tehnologiile verzi (50%), conectivitatea mai rapidă (42%) şi AI (39%) vor avea cel mai mare impact pozitiv în următorul deceniu.

Aproximativ patru din zece cetăţeni utilizează inteligenţa artificială generativă cel puţin săptămânal, iar dintre cei care o utilizează, aproape şapte din zece raportează o creştere a utilizării în ultimul an. 80% consideră că dezvoltarea AI ar trebui să fie reglementată cu atenţie, chiar dacă aceasta înseamnă că dezvoltatorii de ai se confruntă cu unele constrângeri.

Preocupările cu privire la utilizarea dăunătoare a tehnologiilor digitale sunt larg răspândite şi în creştere: 92% dintre cetăţeni doresc o protecţie mai puternică a copiilor în mediul online, 87% sunt de acord că manipularea online (dezinformarea, deepfake-urile, conţinutul generat de AI, ingerinţele străine) reprezintă o ameninţare la adresa democraţiei şi se simt afectaţi personal de ştirile false şi de dezinformare (53%), de utilizarea abuzivă a datelor cu caracter personal (47%) şi de protecţia minoră insuficientă pe platforme (41%).

Comisia Europeană cere statelor membre ale UE accelerarea investițiilor digitale și actualizarea foilor de parcurs pentru atingerea obiectivelor din 2030

Prin intermediul raportului din 2026 privind stadiul evoluţiei deceniului digital, Comisia invită statele membre să îşi actualizeze foile de parcurs naţionale privind deceniul digital cu măsuri concrete, asigurând în acelaşi timp o aliniere mai puternică la următorul cadru financiar multianual, în special în contextul pregătirii planurilor de parteneriat naţionale şi regionale şi a viitorului Fond pentru competitivitate al UE. Primele discuţii cu statele membre vor avea loc în cadrul reuniunii Comitetului pentru Ziua digitală şi deceniul digital, organizată la Nicosia de preşedinţia cipriotă a Consiliului UE la 18 şi 19 iunie.

În 2027, Comisia va revizui obiectivele programului de politică privind deceniul digital pentru a se asigura că acestea reflectă legislaţiile adoptate, se aliniază la peisajul digital în schimbare şi îndeplinesc priorităţile şi ambiţiile UE. Revizuirea va moderniza, simplifica şi extinde cadrul după 2030.

„Prin programul de politică privind deceniul digital, sunt puse bazele transformării digitale a UE. Trebuie să continuăm pe această cale pentru a obţine suveranitatea tehnologică a Europei. Am adoptat recent măsuri de consolidare a capacităţii Europei în domeniul semiconductorilor, al IA, al tehnologiei de tip cloud şi al surselor deschise. Acest lucru marchează un moment esenţial şi unul pe care trebuie să îl înţelegem pe deplin pentru a consolida autonomia şi rezilienţa Europei”, a afirmat Henna Virkkunen, vicepreşedintă executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate şi democraţie, potrivit unui comunicat de presă.