Energia eoliană offshore se extinde accelerat în Europa. Ce pregătesc statele din jurul Mării Nordului
SURSA FOTO: Concept Capital, realizat AI - energie eoliană offshore, energie eoliană, marea nordului
Energia eoliană offshore ar putea ajunge să ocupe aproximativ 11% din suprafața Mării Nordului până în anul 2050, potrivit unui nou studiu coordonat de Universitatea Heriot-Watt. Cercetarea analizează planurile actuale de dezvoltare asumate de șapte state europene și estimează o creștere masivă a numărului de turbine instalate în regiune. Rezultatele au fost publicate în contextul în care Europa își accelerează investițiile în surse regenerabile pentru a susține tranziția energetică și reducerea emisiilor de carbon.
Aproape 20.000 de turbine ar putea fi instalate în Marea Nordului până în 2050
Energia eoliană offshore reprezintă una dintre principalele direcții de dezvoltare ale sectorului energetic european, iar noul studiu oferă o imagine detaliată asupra dimensiunii pe care această industrie ar putea să o atingă în următoarele decenii.
Cercetarea a fost realizată de Universitatea Heriot-Watt în colaborare cu Universitatea din Hull și Universitatea din St Andrews. Analiza a inclus atât proiectele deja operaționale, cât și planurile naționale de dezvoltare ale statelor cu deschidere la Marea Nordului: Regatul Unit, Germania, Olanda, Belgia, Danemarca, Norvegia și Franța.
Potrivit estimărilor cercetătorilor, dacă toate angajamentele politice și proiectele anunțate vor fi implementate, numărul total al turbinelor offshore din regiune ar putea ajunge la aproximativ 19.400 până în anul 2050, incluzând și instalațiile deja existente.
„Scenariul nostru arată amploarea la care am fi analizați dacă fiecare țară ar construi capacitatea eoliană offshore promisă. Este important să fie clar că aceasta nu este o predicție, ci o proiecție bazată pe ambițiile actuale”, a declarat Dr. Simon Waldman.
Datele studiului indică faptul că Regatul Unit își va păstra poziția de lider în domeniu. Până în 2030, britanicii ar putea opera aproximativ 4.200 de turbine offshore, în timp ce Germania ar ajunge la circa 2.700, iar Olanda la aproximativ 1.700.
Pe termen mai lung, până în 2050, Regatul Unit ar putea găzdui aproximativ 6.300 de turbine, Germania în jur de 4.300, iar Olanda puțin peste 4.200.
Olanda, Belgia și Danemarca ar urma să utilizeze cel mai intens apele maritime pentru producția de energie
Din perspectiva suprafeței ocupate, studiul arată că dezvoltarea energiei eoliene offshore nu va fi distribuită uniform între statele riverane.
Cercetătorii estimează că Olanda va avea cea mai mare densitate de parcuri eoliene, acestea urmând să acopere aproximativ 19% din apele sale maritime. Belgia ar putea utiliza aproximativ 18% din suprafața sa maritimă pentru astfel de proiecte, iar Danemarca aproximativ 15%.
Analiza atrage însă atenția că extinderea accelerată a infrastructurii eoliene va genera și provocări complexe pentru ecosistemele marine și pentru alte activități economice desfășurate în regiune.
Printre aspectele evidențiate se numără efectele produse de așa-numitele „urme atmosferice” generate de parcurile eoliene de mari dimensiuni. Potrivit autorilor, acestea se pot extinde pe distanțe de peste 40 de kilometri și pot influența performanța altor proiecte energetice aflate în apropiere, precum și anumite procese naturale din mediul marin.
Studiul menționează, de asemenea, impactul potențial asupra industriilor care depind de accesul la fundul mării, inclusiv sectorul pescuitului.
„Marea Nordului susține ecosisteme fragile și comunități dependente de industriile piscicole și energetice. Pe măsură ce energia eoliană offshore se extinde, trebuie să înțelegem posibilele impacturi și să explorăm oportunități precum acvacultura, alături de parcurile eoliene”, a declarat profesorul Rodney Forster de la Laboratorul Marin Hull.
Autorii cercetării consideră că rezultatele evidențiază rolul tot mai important pe care energia eoliană offshore îl va avea în strategia energetică europeană. În același timp, studiul subliniază necesitatea găsirii unui echilibru între extinderea capacităților de producție a energiei regenerabile și protejarea ecosistemelor marine, a comunităților locale și a activităților economice tradiționale din regiune.
Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





