Vicepremierul avertizează că legea salarizării poate cădea. Care este punctul critic

Legea salarizării are șanse reduse să fie adoptată la termen dacă nu este găsită o soluție pentru sistemul de educație, a declarat vicepremierul Tanczos Barna. Acesta a avertizat că forma actuală a proiectului poate genera diminuarea veniturilor pentru angajații din învățământ, iar lipsa unui acord cu sindicatele menține negocierile într-un punct sensibil.

Ce lipsește pentru adoptarea legii salarizării. Explicațiile vicepremierului Tanczos Barna

Adoptarea legii salarizării depinde de soluționarea problemelor din Educație, iar lipsa unui acord pe acest domeniu poate bloca întregul proiect legislativ. „Dacă învățământul nu se rezolvă ca domeniu, înseamnă că pică toată legea salarizării. Practic, nu trece.”

Întrebat dacă proiectul actual poate conduce la reducerea veniturilor unor categorii de angajați din sectorul public, Tanczos Barna a indicat în mod direct sistemul de învățământ drept zona în care există cele mai mari dificultăți.

Negocierile cu sindicatele din Educație nu au ajuns la un acord

Vicepremierul a afirmat că, în cazul învățământului, persistă riscul ca veniturile să fie afectate, iar acesta este principalul motiv pentru care discuțiile dintre Guvern și organizațiile sindicale nu au fost finalizate.

„La învățământ există acest risc și tocmai de aceea nu se închide acest capitol. Acolo sunt mai multe promisiuni din partea Guvernului către învățământ în general, către angajații din acest domeniu și nu par a fi respectate aceste promisiuni privind legea salarizării. De aceea, în domeniul învățământului, nu avem încă un acord guvern-sindicate.”

Potrivit vicepremierului, situația din sistemul sanitar este mai apropiată de o soluție, însă educația continuă să reprezinte cel mai important obstacol pentru finalizarea proiectului legislativ.

„La sănătate văd o șansă bună de a închide capitolul, dar la învățământ încă nu. Și dacă învățământul nu se rezolvă ca domeniu, înseamnă că pică toată legea salarizării. Practic, nu trece.”

UDMR anunță că nu va susține diminuarea veniturilor bugetarilor

Tanczos Barna a precizat că UDMR nu va sprijini o variantă a legii care ar avea drept efect reducerea salariilor din sectorul public. „Avem rezerve foarte mari și până nu vedem o variantă la învățământ care să asigure că veniturile nu scad, nu vom susține.”

Întrebat de ce reprezentanții Guvernului susțin public că salariile nu vor fi diminuate, în timp ce sindicatele avertizează asupra unor posibile scăderi, vicepremierul a explicat că există interpretări diferite asupra impactului proiectului.

Potrivit acestuia, calculele prezentate de Ministerul Învățământului și cele invocate de organizațiile sindicale nu coincid, iar diferențele trebuie armonizate înainte de adoptarea actului normativ.

Două evaluări diferite privind efectele noii grile salariale

Vicepremierul Tanczos Barna spune că există diferențe între evaluările Ministerului Educației și cele ale sindicatelor privind legea salarizării, iar un punct comun între cele două poziții nu a fost încă identificat.

„La învățământ lucrurile sunt mult mai complicate și avem două realități prezentate. Realitatea prezentată de Ministerul Învățământului, de domnul Pîslaru și de calculele pe care le-au făcut dânșii și realitatea pretinsă de sindicate. Și între cele două va trebui să găsim o cale de mijloc. Încă această cale de mijloc nu se întrezărește, a explicat vicepremierul la  RFI.

Referindu-se la termenul asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Tanczos Barna a apreciat că probabilitatea adoptării legii până la data stabilită este redusă. În lipsa îndeplinirii acestui jalon, România riscă să nu mai primească aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile prevăzute prin PNRR.

Impactul bugetar al noii legi depășește valoarea fondurilor din PNRR

Vicepremierul consideră că efectele financiare generate de aplicarea noii legi a salarizării ar putea fi considerabil mai mari decât suma care ar putea fi pierdută prin neîndeplinirea jalonului din PNRR.

„Legea adoptată, într-o anumită formă, înseamnă costuri suplimentare mult mai mari decât pierderea celor 770 de milioane de euro. Impactul este undeva între 8 și 12 miliarde de lei, în funcție de care este varianta finală adoptată de Parlament.”

Ministerul Finanțelor analizează variante care să poată fi susținute din punct de vedere bugetar atât în anul 2027, cât și pe termen mai lung.

Vicepremierul a explicat că, indiferent de soarta proiectului legislativ, salariile trebuie majorate de la începutul anului viitor, diferența fiind dată de mecanismul prin care această creștere va fi aplicată.

Majorările salariale din 2027 rămân pe agenda Guvernului

Tanczos Barna a precizat că salariile și pensiile ar trebui cel puțin indexate cu rata inflației de la 1 ianuarie 2027, chiar dacă noua lege nu va intra în vigoare până atunci.

„Indiferent dacă este adoptată legea sau nu, de la 1 ianuarie salariile trebuie să crească. Trebuie indexate cel puțin cu inflația, atât salariile cât și pensiile. Întrebarea este: indexarea și majorarea salariilor la 1 ianuarie 2027 se va face pe actuala grilă, cu indicele de inflație, sau pe o grilă reașezată, cu impact pe veniturile persoanelor în funcție de noua lege a salarizării? Aici este de fapt discuția.”

Vicepremierul susține că actualul sistem de salarizare nu mai poate fi considerat unitar, după ce numeroase ministere și instituții au obținut în ultimii ani modificări separate ale propriilor grile salariale.

„Adevărul este că în ultimii ani toate ministerele au încercat și au și reușit să-și modifice propriile grile de salarizare în Parlament. Nu mai avem o lege sau nu mai avem o salarizare unitară. Este nevoie de o structură nouă, așezată, curățată, cum trebuie să fie o lege de salarizare unitară, dar mai avem de rezolvat un domeniu, învățământul.”

Întrebat dacă Executivul analizează și posibilitatea ca legea salarizării să nu fie adoptată la timp, Tanczos Barna a declarat că toate variantele sunt luate în calcul în această perioadă.

„Toate scenariile sunt pe masă. Guvernul este unul interimar (…). Acest interimar trebuie să se termine cât se poate de repede, să vină un guvern care poate să facă planuri pe termen mediu și lung”, a concluzionat vicepremierul.